Ea a avut întrevederi la Chișinău cu președinta Maia Sandu, cu premierul interimar Aureliu Ciocoi, cu vicepremiera pentru reintegrare, Olga Cebotari, precum și cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi.
La Bender, Ann Linde a purtat discuţii cu liderul separatist al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, și cu negociatorul-șef al administrației de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Ann Linde a confirmat hotărârea OSCE de a contribui la soluționarea problemei transnistrene, având ca priorități: asigurarea drepturilor omului, a statului de drept, precum și consolidarea securității în partea stângă a Nistrului.
Vizita președintei în exercițiu a OSCE a readus in prim plan divergențele dintre Chișinău şi Tiraspol accentuate pe durata pandemiei, mai ales după ce Tiraspolul sub pretextul combaterii răspândirii virusului a întreprins o serie de măsuri unilaterale, inclusiv a instalat ilegal mai multe posturi noi de control limitând libera circulație.
În discuţiile cu oficiala OSCE Ann Linde, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a insistat pe viziunea sa asupra cauzelor stagnării procesului de negocieri spunând că nu neapărat pandemia a fost factorul care a dus la înghețarea dialogului. „Criza sanitară nu a făcut decât să agraveze situaţia”, a precizat Krasnoselski citat într-un comunicat al administrației separatiste în care îi reproşează Chişinăului „reţinerea mărfurilor, inclusiv medicale, politizarea temei posturilor de carantină şi probleme în funcţionarea punctelor de înmatriculare a autoturismelor”. Printre prioritățile în reglementarea transnistreană comunicatul invocă vag atingerea unor rezultate practice care ar îmbunătăți viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Trebuie să începem negocierile asupra unei finalități politice
De cealaltă parte, autoritățile constituționale vor să avanseze pe toate cele trei paliere de dialog, inclusiv pe reglementarea politică a conflictului. „Trebuie să începem negocierile asupra unei finalități politice”, a declarat premierul interimar Aureliu Ciocoi în cadrul discuțiilor cu preşedinta în exerciţiu a OSCE. Printre alte priorități trasate de autoritățile de la Chişinău se numără asigurarea respectării drepturilor omului, inclusiv libera circulaţiei, combaterea pandemiei, revenirea la înțelegerile din numitul pachet Berlin plus şi convocarea unei noi runde oficiale în formatul 5+2.
La încheierea vizitei în R. Moldova Ann Linde a spus într-un briefing de presă că președinția în exercițiu a OSCE deținută de Suedia va sprijini procesul de reglementare transnistreană în cadrul reuniunilor în formatul 5+2 având ca priorități: asigurarea drepturilor omului, a statului de drept, libera circulaţie şi consolidarea securității. „Sunt pregătită să acord sprijin politic necesar pentru a realiza aceste progrese”, a spus ministra de externe a Suediei.
Ultima rundă în formatul oficial de negocieri a avut loc în octombrie 2019 la Bratislava, urmată de câteva întâlniri bilaterale şi neoficiale, fără a se ajunge însă la semnarea noului protocol de negocieri. Administrația de la Tiraspol a refuzat varianta de compromis a documentului, propusă de reprezentantul de atunci a președinției slovace a OSCE Franco Frattini şi acceptată de Chişinău, care excludea punctele unde existau divergențe. Aceste puncte țineau de sectorul bancar, de importurile în regiunea transnistreană și de circulația internațională cu permise transnistrene. Tiraspolul s-a opus atunci şi priorităților stabilite de Chişinău legate de libertatea de circulație în zona de securitate, drepturile omului, prevenirea contrabandei și unificarea standardelor fiscale și a tarifelor vamale. Runda de negocieri de la Bratislava a fost prima, de la reluarea lor din 2011, care s-a încheie fără semnarea unui protocol.
Cel mai ambiţios, dar şi controversat protocol de negocieri este considerat în mediul experţilor cel semnat în 2016 la Berlin şi cunoscut cu denumirea pachetul Berlin Plus. El include opt înţelegeri, între care, redeschiderea podul rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc, plăcuţe de înmatriculare neutre pentru autoturismele din stânga Nistrului, problema fermierilor, funcționarea școlilor cu predare în grafia latină, recunoașterea diplomelor transnistrene și restabilirea legăturilor telefonice între malurile Nistrului. Acest pachet a fost criticat anterior de mai multe organizații neguvernamentale care au cerut Chișinăului să nu accepte cedări unilaterale şi să nu depășească unele „linii roșii” în relația cu regimul separatist care ar submina suveranitatea ţării. Pe o parte din cele opt înţelegeri s-a avansat mai ales în 2017, 2018, dar în ultimii doi ani dialogul stagnează.
La finele anului trecut liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski anunţa că i-a trimis o scrisoare președintei Maia Sandu în care a propus restabilirea dialogului atât în formatele 1+1, adică bilaterale, cât şi în formatul 5+2. El a precizat însă că insistă în continuare fără echivoc pe prezența pacificatorilor ruși pe malurile Nistrului. Maia Sandu, care optează pentru retragere trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova și transformarea misiunii de pacificare în una civilă, internațională, anunțase în câteva rânduri că nu-și va programa întrevederi cu liderul de la Tiraspol întrucât în virtutea funcției sale discută doar cu oameni care „respectă integritatea teritorială și suveranitatea R. Moldova.” Oponenții săi din tabăra socialiștilor s-au arătat nemulțumiți că șeful statului abandonează astfel linia de conduită acreditată de predecesorul său.
