Đukanović nu a reușit să obțină majoritatea de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate în fosta republică iugoslavă pe 19 martie.
Đukanović a obținut 35,3% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare, devansându-l pe Jakov Milatović, fost ministru al economiei, care a obținut 29,2%.
Liderul Frontului Democrat pro-rus, Andrija Mandić, a încheiat pe locul al treilea, cu 19,3% din voturi, în timp ce Aleksa Becić, fostul președinte al parlamentului, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 10,9%.
Aproximativ 64 la sută dintre cei 542.000 de alegători înregistrați la nivel național s-au prezentat la urne, potrivit comitetului electoral central.
Un al doilea tur de scrutin între Đukanović și Milatović, care va avea loc pe 2 aprilie, s-ar putea dovedi esențial pentru a determina dacă Muntenegru poate scăpa de doi ani de impas politic și se poate întoarce pe calea reformelor.
Đukanović, în vârstă de 61 de ani, șef al Partidului Democrat al Socialiștilor, a condus efectiv Muntenegru în calitate de președinte sau prim-ministru din 1991.
El candidează sub sloganul „Președintele nostru”, dar cele trei decenii de mandat au fost afectate de percepția că Đukanović ar fi patronat crima organizată și corupția galopantă din țară.
Milatović, în vârstă de 37 de ani, este un membru de frunte al mișcării Europa Acum. El a fost ministru al economiei într-un guvern alcătuit de influenta Biserică Ortodoxă Sârbă.
El a făcut campanie pentru stimularea prosperității într-o țară care a înregistrat o creștere medie de aproape 3 % timp de două decenii înainte de o volatilitate uriașă în ultimii trei ani, cauzată în parte de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina, care a dus prețurile energiei la niveluri record.
Europe Now a intrat în lumina reflectoarelor la nivel național cu un rezultat puternic în alegerile locale de anul trecut din capitala Podgorica, la câteva luni de la înființare.
Sondajele de opinie din Muntenegru sunt adesea nesigure, deși unele sondaje au sugerat că opoziția largă față de Đukanović depășește cu mult sprijinul acordat acestuia.
După ce s-a clasat pe primul loc la 19 martie, Đukanović a declarat că avansul său de 6 puncte îi conferă un "avantaj serios" față de Milatović în următorul și ultimul tur de scrutin.
Cu toate acestea, Milatović ar putea conta potențial pe sprijinul lui Mandić și Becić, deoarece toți trei au legături strânse cu Biserica Ortodoxă Sârbă, spun experții.
O victorie a lui Milatović ar putea reprezenta o nouă eră în viața politică a Muntenegrului.
Într-un interviu acordat RFE/RL cu puțin timp înainte de primul tur de scrutin, Kenneth Morrison, specialist în istoria și politica modernă a Europei de sud-est la Universitatea De Montfort din Marea Britanie, a declarat că puține alegeri prezidențiale din Muntenegru au fost atât de importante ca aceasta.
Ultima alegere națională comparabilă a avut loc în 1997, a sugerat el, când, în calitate de prim-ministru, Đukanović a detronat de la președinție un aliat fidel al fostului lider sârb Slobodan Milošević, punând Muntenegru pe drumul spre independență în 2006.
„Aceste alegeri ar putea fi la fel de cruciale în sensul că rezultatul ar putea determina traiectoria viitoare a țării”, a declarat Morrison.
