Moldova se pregătește febril de alegeri – apar partide noi, iau avânt altele mai vechi, după ce își capătă lideri noi, mai vizibili la televizor – dar apar deja și acuzații de lipsă de fair-play. Doi fruntași din PAS au spus ieri că membrii CEC ar fi țintele unor presiuni în măsură să compromită corectitudinea alegerilor – fără să dea însă detalii, iar șeful CEC a precizat că nu știe de nicio „presiune”.
Întrebat într-o emisiune mai veche despre dificultățile de la debut de campanie, șeful Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău pomenise două riscuri organizatorice: unul legat de buget și altul – de o potențială demisie a Comisiei. La scurt timp de la acea apariție în presă, guvernul a găsit o parte - 70 din 125 de milioane de lei solicitate pentru organizarea scrutinului, iar cea de-a doua chestiune, doar admisă atunci de omul din fruntea autorității electorale, se invocă acum în contextul unei eventuale tentative socialiste de a bloca scrutinul pe care PSRM nu și l-a dorit.
Calculul din spate ar fi că dacă mai mulți membri ai CEC, suficienți ca să lipsească de cvorum comisia, și-ar da demisia acum, când trebuie să înceapă campania, majoritatea din parlamentul dizolvat nu s-ar întruni să numească înlocuitori și astfel s-ar intra în blocaj.
Nici CEC-ul, nici PAS-ul nu au dorit să confirme la Europa Liberă că acesta e subiectul care a trezit alarma, iar Dorin Cimil a negat însăși existența presiunilor despre care au vorbit, separat, liderul PAS, Igor Grosu, și deputatul aceleiași formațiuni, Sergiu Litvinenco.
Nimeni nu a raportat despre eventuale presiuni...
„Nimeni nu a raportat despre eventuale presiuni. Discuții există, presiuni se fac mai mult din spațiul public – că nu am făcut ceea, că nu am reușit cealaltă... Dar să vină cineva la mine cu presiuni ca să-mi dau demisia – nu, nu există așa ceva. Dacă ar exista, eu primul le-aș raporta în spațiul public, ca să mă protejez, pe mine și familia mea”, spune președintele CEC, Dorin Cimil.
CEC se completează din membri delegați de partidele parlamentare, ceea ce face ca Comisia să repete, în general, raportul de forte din Parlament. Firește că o demisie, acum, a majorității membrilor Comisiei nu ar face bine scrutinului, dar este o chestiune admisă cu greu de observatorii politici și electorali, aceștia sugerând că, în ordinea priorităților, subfinanțarea campaniei ar putea fi un risc mai mare pentru alegerile care vin.
Dorin Cimil, pe de altă parte, se arată încrezător că scrutinul va fi ferit și de această problemă:
„Am primit asigurări în executiv că, dacă nu va fi suficientă prima tranșă - dar ea nu va fi suficientă – vom prezenta la 20 iunie necesarul pentru administrarea întregului proces electoral, și, din discuții, am înțeles că a doua tranșă va fi livrată după data de 20 iunie”, ne-a spus președintele CEC, cu o zi înainte de posibila lansare în cursă a primilor candidați, inclusiv a celor două partide mari parlamentare care se vor duela pentru majoritatea în noul legislativ, PSRM-ul condus de Igor Dodon, și PAS-ul apropiat președintei Sandu.
Concurenții care au depus primii cereri de înregistrare la CEC sunt șase, iar Comisia se va întruni mâine ca să valideze sau nu startul lor în campanie.
În spațiul public au și apărut însă primele acuzații tari: Gheorghe Cavcaliuc, un fost polițist al cărui partid s-a mai remarcat o data prin împroșcare cu verde de briliant a vaccinaților peste rând în această primăvară, a pretins că un alt partid, pe care nu l-a numit, și-ar fi trecut pe listă o consumatoare de droguri; AUR, formațiunea unionistă de la București unită de curând cu cele ale lui Dorin Chirtoacă și Valeriu Munteanu, i-a reproșat ambasadorului european, Peter Michalko că-i face campanie lui Usatîi, după o vizita a acestuia la Bălți, pentru lansarea unui proiect pe bani din Occident. Iar pe Igor Dodon, liderul socialist - cel care o acuză, de la dizolvarea parlamentului și până în prezent, pe Sandu că a predat țara occidentalilor - l-a înfuriat premierul interimar, după ce Aureliu Ciocoi a mers la Kiev și a semnat, alături de ucraineni și georgieni, o declarație despre interesul pentru continuarea integrării europene a statelor cuprinse de acorduri de asociere.
