Moldova Business Week este convocat al 7-lea an și urmărește atragerea de investiții și promovarea exporturilor moldovenești. Prin urmare noul val de instabilitate care s-a declanșat odată cu votarea pe 12 noiembrie a moțiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Maia Sandu a inhibat discuțiile despre viitorul economic al Republicii Moldova.
Ce spun despre căderea guvernului diplomații occidentali și oamenii de afaceri? Diana Răileanu i-a găsit și pe unii, și pe ceilalți la deschidere forumului economic Moldova Business Week, la Chișinău.
Ambasadorul Statelor Unite, Dereck J. Hogan a numit decizia de marți, din Parlament, una regretabilă și a confirmat informațiile din presă că a avut o nouă întâlnire cu președintele Igor Dodon:
„Da, a fost foarte important să mă întâlnesc cu el pentru a-i spune că, desigur, îmi pare rău că această coaliție nu va mai fi. De asemenea, este foarte important ca el să înțeleagă că pentru SUA sunt importante promovarea reformelor necesare mai ales în domeniul judecătoresc și eu am descris cum putem lucra în acest sens”.
Odată cu instalarea guvernului condus de lidera PAS, Maia Sandu, Uniunea Europeană și-a reluat acordarea suportului bugetar și asistența macrofinanciară, înghețate pe timpul guvernării democrate. Din luna iulie și până la începutul acestei luni, UE a oferit 73 milioane de euro Republicii Moldova pentru continuarea și sprijinirea reformelor. Până la sfârșitul anului curent, era planificată livrarea altor 40 de milioane de euro de asistență macrofinanciară. Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, s-a ferit să spună care va fi soarta de mai departe a sprijinului financiar promis Republicii Moldova, insistând însă că acesta va depinde de realizarea angajamentelor asumate în fața partenerilor externi:
„Noi suntem îngrijorați de faptul că a fost demis guvernul care a început aceste reforme și că noi vom cere de la orice guvern să continue și să realizeze real aceste reforme. Noi vom continua cu principiul nostru de condiționalitate în ce privește asistența noastră și asta înseamnă că noi continuăm să susținem Republica Moldova și oamenii care trăiesc aici, însă numai cu implementarea acestor reforme. În ceea ce privește investitorii, este important ca ei să vadă că situația într-adevăr se îmbunătățește”.
Uniunii Europene îi revin aproape 70 la sută din valoarea totală a exporturilor, fiind vorba de 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 16 la sută față de anul 2017. Asociația Businessului European a fost prima organizație care a reacționat la căderea guvernului Sandu, exprimând îngrijorarea că recentele evoluții politice din Republica Moldova ar putea deteriora condițiile pentru afaceri care și așa nu sunt suficient de prietenoase cu investitorii. Directoarea executivă a Asociației, Mariana Rufa, spune că instabilitatea politică riscă să frâneze dezvoltarea economică a țării:
„Membrii EBA sunt companii internaționale și locale care își doresc continuarea reformelor lansate, care își doresc ca acest business climat care, de fapt, este într-o ascendență pozitivă să fie continuată, la fel reforma justiției și tot ce înseamnă legea procuraturii, precum și reducerea corupției este prerogativa numărul unu pentru orice investitor local sau internațional.
Pentru noi este important ca indiferent ce guvernare va fi în Republica Moldova, această prioritate să fie preluată cu sfințenie
pentru că, pur și simplu, vom rata ocazia de a atrage și de a crea stimulente pentru a investi în Republica Moldova. Încurajăm toți liderii politici ai acestei țări să conștientizeze această prerogativă și noi chemăm la un dialog politic, la o discuție transparentă pentru a direcționa lucrurile spre făgașul corect”.
Un recent studiu al Băncii Mondiale constata că un antreprenor care vrea să-și deschidă o afacere în Republica Moldova ar trebui să se gândească de șapte ori înainte să-și investească banii. Și asta pentru că cel mai probabil se va confrunta cu concurența neloială, reguli neclare de joc și prevederi legale ce permit intimidarea agenților economici. Președintele executiv al Asociației investitorilor din România, Dan Nuțiu, admite că în ultimii ani mai mulți oameni de afaceri s-au văzut siliți să-și închidă afacerile în Republica Moldova:
„În momentul în care nu există predictibilitate, în momentul în care nu știi ce îți rezervă ziua de mâine este extrem de dificil. Sunt investitori din România veniți anul trecut, membri ai asociației noastre, care după un an au fost nevoiți să își reducă dramatic activitatea sau chiar să se retragă. Un alt pas extrem de important este armonizarea legislației Republicii Moldova într-un ritm cât mai accelerat cu legislația UE care este un model în toată lumea.
Sunt investitori din România veniți anul trecut, membri ai asociației noastre, care după un an au fost nevoiți să își reducă dramatic activitatea sau chiar să se retragă.
Certificatul european este cea mai înaltă formă de recunoaștere a calității unui produs, nu degeaba! Să nu uităm cel mai grav aspect – depopularea Republicii Moldova. Degeaba venim dacă nu vom avea cu cine să lucrăm în Republica Moldova. Dacă nu vom avea o piață în Republica Moldova, încet, încet atractivitatea despre care vorbim în acest moment va dispărea”.
Antreprenorii și diplomații cu care am stat de vorbă consideră că adevăratele intenții ale viitorului guvern vor ieși la iveală când executivul va fi pus în situația să continue reformele inițiate de guvernul Sandu, ori să le pună la congelator. Mai ales cele care se referă la demonopolizarea și demolarea schemelor prin care fondurile publice s-au transformat într-o mină de aur pentru elitele de la guvernare și ortacii cuminți din preajmă.
