Noutatea summitului UE de joi și vineri, 25-26 martie, este că pentru prima oară va interveni în discuții un președinte SUA.
Într-adevăr, președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut lui Joe Biden să intervină, în seara de joi, prin video, summitul având loc oricum virtual. Inițial, cei 27 trebuiau să se întâlnească în persoană la Bruxelles, dar dată fiind agravarea crizei sanitare pe continent, discuțiile vor avea loc prin video, ca de atâtea alte ori de un an încoace.
Discuția prin video cu președintele SUA coincide, peste ocean, cu prima conferință de presă formală a lui Joe Biden ținută la Casa Albă.
Liderii europeni vor avea pe agendă un element nou, însă care a devenit rapid tema principală: propunerea făcută miercuri de Comisia Europeană de restrângere a regulilor care permiteau până acum exportul de vaccinuri în afara UE, în urma crizei declanșate de conflictul cu firma britanico-suedeză AstraZeneca.
Multe state membre, în special nordice, nu se arată deloc încântate și nu sunt de acord cu aplicarea unor reguli prea stricte la exportul de vaccinuri, deoarece asta riscă să dăuneze fiabilității UE ca un partener comercial care aplică regulile pieței libere.
Belgia, Olanda, Irlanda și Suedia doresc ca textul formal să nu permită o interzicere pur și simplu a exporturilor, ci să se bazeze pe principiul reciprocității.
Restricțiile la export privesc în primul rând țări precum SUA și Marea Britanie, care sunt la rândul lor țări producătoare de vaccinuri și care au vaccinat deja mai mult decât au făcut-o țările din UE.
Germania, în schimb, a cerut Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) să analizeze vaccinul rusesc Sputnik V, pentru a decide dacă poate fi folosit în Europa, pentru a acoperi lipsurile.
Pentru Biden și SUA la fel de importantă rămâne „coerciția economică” exercitată de China, subiect asupra căruia fractura transatlantică se dovedește la fel de mare ca în vremea lui Trump.
Cu toate astea, după ce a ezitat vreme îndelungată, UE a impus în sfârșit, luni 22 martie, sancțiuni asupra unor oficiali chinezi pentru abuzurile împotriva populației uigure care se petrec în provincia Xinjiang.
Este prima decizie de acest tip luată de UE împotriva Chinei de la reprimare manifestațiilor din piața Tiananmen, în 1989, încoace, când a impus un embargo asupra livrărilor de armament.
Toate țările UE sunt de acord cu sancțiunile, cu excepția Ungariei. Ministrul de externe maghiar Péter Szijjártó a protestat, spunând că măsurile sunt „inutile” și „dăunătoare”. Ungaria, care folosește deja vaccinul rusesc Sputnik V, a început deja să cumpere și vaccinul chinez Sinopharm.
