Reforma răspunde condiției puse de partidele separatiste catalane pentru a accepta numirea unui spicher socialist, în urma alegerilor fără câștigător clar din iulie.
„Asta normalizează ceva obișnuit deja pentru cetățenii care vorbesc altă limbă decât spaniola”, a declarat socialistul José Ramón Besteiro, vorbind marți în Congresul Deputaților în spaniolă și galiciană și devenind astfel primul deputat care a profitat de noua înlesnire.
Cei 350 de deputați spanioli din camera inferioară a legislativului național au avut marți în premieră acces la traducere simultană.
Opoziția conservatoare s-a opus schimbării, spunând că va face dezbaterile mai dificile.
Tot sub presiunea regiunilor nordice, guvernul socialist spaniol încercă să facă din catalană, bască și galiciană limbi oficiale în Uniunea Europeană.
Catalana este vorbită de 9 milioane de oameni în nord-estul Spaniei, galiciana (apropiată portughezei) are două milioane de vorbitori în nord-vest, iar basca (singura limbă ne-romanică din peninsulă) este vorbită de circa 750.000 de persoane în Țara Bascilor și regiunea Navarra.
Constituția din 1978 a Spaniei recunoaște câteva limbi din peninsulă drept „co-oficiale” împreună cu spaniola (numită și „castiliana”). Ele sunt folosite frecvente în parlamentele regionale și primării.
