„O analiză semnată de Radu Carp în secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul pomenește una din ipotezele în circulație la Chișinău, și anume că sentința formulată de judecătoarea Rodica Berdilo, prin care se anulează scrutinul local câștigat de Andrei Năstase, ar fi fost primită „în plic” din afara țării. Ceea ce dă de bănuit este faptul că în decizia instanței nu a fost invocat un anumit articol din Codul electoral care definește destul de clar „agitația electorală”. Dacă ar fi fost pomenit, trebuia să se țină seama și de faptul că pedeapsa prevăzută este doar răspunderea contravenţională. Radu Carp amintește și acel calcul din care ar rezulta că 6416 votanți ar fi optat pentru Ion Ceban dacă n-ar fi fost îndemnurile lui Năstase de a se ieși la vot. Argument aproape imposibil de susținut, așa că ceea ce a decis judecătoarea Berdilo încalcă de fapt „principiul egalității voturilor”: voturile unora dintre cetățeni au fost luate în considerare, iar ale altora nu, fără vreo explicație temeinică.
Pe site-ul ziare.com, Ioana Ene-Dogioiu arată că modificările aduse legislației penale de coaliția dintre social-democrați și liberal-democrați excede cu mult o anume decizie a Curții Constituționale cu care pesediștii s-au justificat de nenumărate ori. Există în articol o listă a modificărilor votate pe care majoritatea parlamentară le-a adus Codului Penal nu pentru că le-a cerut Curtea Constituțională, ci profitând de conjunctură. Una peste alta, spune Ioana Ene: „Fiecare dintre noi va fi la discreția oricărui funcționar care își poate bate joc de cetățean după cum dorește fără să răspundă pentru asta”. „Este legalizat furtul prin interpuși, iar mătușa Tamara devine vedeta României. (...) Dacă dvs. omorâți pe cineva cu mașina, din greșeala, veți fi condamnat. Dacă funcționarul face o greșeala care are ca efect moartea unor oameni, nu pățește nimic”.
„Dan Tăpălagă sintetizează pe G4media consecința votării Codului Penal cu modificări asupra funcționării organismelor anticorupție. „DNA nu va mai avea niciodată competența pe abuz în serviciu, decât dacă ar fi conexat cu alte fapte sau dacă prejudiciul depășește 1 milion de euro. (...) Cei care vor investiga infracțiunile de abuz vor fi parchetele locale, care nu dispun nici de timp, nici de resursele necesare. Cu alte cuvinte, un primar, prefect sau președinte de consiliu județean ar trebui să fie anchetat de polițiști din orașul sau județul respectiv, sub supravegherea procurorului. Puțin probabil că o astfel de anchetă s-ar putea realiza în mod imparțial și eficient”. „Toate cele 215 dosare cu abuz în serviciu trimise în judecată anul trecut de DNA ar putea avea ca efect dispunerea unor soluții de achitare”.
Ce se mai poate face, în această situație? Emilian Isăilă scrie pe ziare.com că și opoziția, și președintele Klaus Iohannis pot contesta Codurile Penale la Curtea Constituțională, în ciuda faptului că actuala ei componență nu dă prea multe speranțe de obiectivitate. Președintele poate mai întâi să retrimită legea în Parlament, se mai câștigă ceva timp. La limită, poate convoca și un referendum. Societatea civilă, la rândul ei, poate protesta.
În revista 22, Alexandru Gussi atrage atenția că PSD și ALDE nu au totuși la îndemână, ca o contrareacție, decât procedura de suspendare a președintelui, în care însă PSD nu este deocamdată susținut nici de ALDE și nici de UDMR.”
