Linkuri accesibilitate

Presa matinală: Cine ar putea fi prim-ministru interimar?


Revista matinală a presei la radio Europa Liberă.

În presa de la Chișinău, o întrebare pe care și-o pun observatorii e ce opțiuni de premier interimar ar exista în condițiile în care prim-ministrul demisionar Ion Chicu a anunțat că nu rămâne după 31 decembrie să exercite interimatul, precum nu rămân nici miniștrii finanțelor, economiei și sănătății. Maia Sandu va avea 5 zile ca să identifice interimarul și nu va avea decât șase opțiuni. Iată cum apar ele în adevarul.md: Olga Cebotari - vicepremier pentru Reintegrare, Victor Gaiciuc - ministru al Apărării, Lilia Pogolşa - ministra Educaţiei, Aurel Ciocoi - ministru de Externe, Pavel Voicu - ministru de Interne și Fadei Nagacevschi - ministrul Justiţiei.

Un comentariu al parlamentarului PAS, Sergiu Litvinenco, despre refuzul lui Chicu de a asigura interimatul după 31 decembrie apare pe agenția Ipn.md. Acest refuz seamănă cu o diversiune, „un act de răzbunare împotriva propriului popor”. crede deputatul. „Este și mai grav, dacă ținem cont că asigurarea interimatului funcției de prim-ministru sau de miniștri se poate face, conform unei legi strâmbe în vigoare, doar de către miniștrii care rămân. Adică, dacă admitem că pleacă toți miniștrii și rămâne doar ministrul apărării, apoi anume el trebuie să fie și prim-ministru interimar, și ministru interimar la sănătate, și la finanțe, și la economie, și la justiție și în restul ministerelor”, explică acesta într-o postare pe Facebook citată de agenție.

Singura mișcare care i-a rămas Maiei Sandu e să forțeze aceste anticipate

Nicolae Negru, editorialist la ziarulnational.md, explică de ce nu găsește plauzibil un scenariu în care Igor Dodon ar putea reuși să-și instaureze un alt guvern, un așa zis guvern “Dodon 2”. Maia Sandu ar fi în drept să refuze orice candidat, explică Negru, pentru că prevederea din constituție din care ar rezulta că ar fi obligată să accepte un candidat furnizat de o majoritate parlamentară oficializată se referă la o situație ce nu se poate lua în calcul acum, anume cea în care președintele e ales de parlament, nu de popor. Altminteri, Negru nu crede în sinceritatea altor forțe parlamentare decât PAS, atunci când acestea declară că-și doresc anticipate. Cu excepția PAS, acestea au șanse mici că obțină un rezultat mai bun decât cel din februarie 2019, explică el. Ce rezultă din asta? Că alegerile anticipate imediate nu intră în planurile nimănui, nici măcar ale socialiștilor. Singura mișcare care i-a rămas, astfel, lui Sandu e să forțeze aceste anticipate. Nu va fi ușor, poate dura trei luni și jumătate de “comă indusă statului”, “pacientul poate să decedeze, dar poate și să supraviețuiască în egală măsură”, dar alternativa unei guvernări imorale Sandu-Dodon-Șor, cu Plahotniuc în culise, înseamnă moarte în chinuri, își încheie editorialul Nicolae Negru.

Vitalii Andrienski enumeră într-un comentariu pe ava.md ceea ce crede a fi mizele plecării lui Igor Dodon la Moscova nu singur, ci în compania unor influenți socialiști. Teza cu care începe comentariul e că anticipatele sunt de neevitat, iar pentru a se pregăti de ele, socialiștii au nevoie de sprijinul Moscovei. Pentru asta, Igor Dodon are nevoie să convingă Kremlinul să nu ajungă cumva la vreun acord cu Maia Sandu, crede Andrievski. O altă explicație ar fi că, anticipând o posibilă opțiune a Kremlinului pentru substituirea sa la cârma PSRM, Igor Dodon încearcă să evite așa ceva, tocmai de asta a anunțat ar fi insistat pe anunțul că va fi reales președinte al PSRM.

Newsmaker.md publică o știre despre cum Igor Dodon, vorbind la Moscova presei ruse, a legat schimbarea din moldovenească în română a denumirii limbii de pe site-ul web al președinției de faptul că noua președintă, Maia Sandu, este cetățean român. Iată declarația pe care a făcut-o într-un interviu acordat canalului de televiziune Rusia 24 în timpul vizitei sale la Moscova: „Pentru prima dată în istoria Moldovei independente, o femeie a devenit președintă. Și, de asemenea, cetățean al Moldovei și al României. Prin urmare, una dintre primele decizii este schimbarea limbii pe site-ul web al administrației prezidențiale. Deși, în opinia mea, există probleme mai importante - pandemia, situația cu guvernul ”, a spus Dodon, citat de newsmaker, care însă le reamintește cititorilor săi că Igor Dodon a făcut el primul schimbarea pe site-ul președinției, din română în moldovenească, cu patru ani în urmă, când a devenit el președinte.

În România vecină a început campania de vaccinare împotriva covid-19, în R. Moldova primele doze de vaccin ar putea ajunge în maxim trei luni

O știre de pe site-ul tv8.md arată că în timp ce în România vecină a început campania de vaccinare împotriva covid-19, în R. Moldova primele doze de vaccin ar putea ajunge în maxim trei luni, iar un program național de vaccinare ar putea începe abia toamna viitoare. Sursa e șeful direcției de sănătate a Primăriei Chișinău, Boris Gâlcă, care afirmă că pentru o imunizare colectivă, ar fi necesar ca circa 70 la sută din populație să fie vaccinată, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de doze. “La prima etapa vaccinul va ajunge în R. Moldova prin Alianta Globală pentru Vaccinuri și Imunizați, în cooperare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) - până la 20 la sută de vaccinuri gratuite. O anumită cantitate va fi donată Republicii Moldova de Romania, din cantitatea parvenită de la Uniunea Europeană, iar restul dozelor trebuie procurate gradual, în cantități mici, de la producători eligibili”, a mai spus funcționarul.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG