Într-un articol pentru Deutsche Welle, Vitalie Călugăreanu scrie despre un atac periculos al spionajului rusesc în Moldova, în preajma alegerilor prezidențiale. El mai afirmă că Republica Moldova a întârziat cu îndeplinirea condiționalităților UE. În articol se menționează că aceste condiționalități UE au vizat anularea controversatei legi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, curățarea serviciilor fiscale, câteva reforme în domeniul justiției și votarea legii ONG-urilor. „La nivel tehnic, le-a îndeplinit în ultimul moment”, notează autorul. Călugăreanu mai adaugă că Rusia ar pregăti terenul pentru o fraudare în Moldova în folosul lui Dodon.
Radio Chișinău scrie că declarațiile deputatului socialist Bogdan Țîrdea, potrivit cărora organizațiile neguvernamentale din Republica Moldova ar fi un instrument de control al unor state, fac parte dintr-o campanie a Federației Ruse ce are scopul de a discredita partenerii care sprijină financiar și politic Republica Moldova, consideră analistul politic Nicolae Negru. „Spre deosebire de Rusia care finanțează foarte multe ONG-uri, foarte multe structuri, finanțează în mod obscur, spre deosebire de Rusia, statele occidentale finanțează anumite ONG-uri în mod transparent. Noi le știm aceste ONG-uri și putem observa activitatea lor și această activitate nu este deloc îndreptată împotriva stratului Republica Moldova. Fac parte din procesul de democratizare a Republicii Moldova, de întărire a statului de drept”, afirmă Negru.
Directoarea executivă a Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, citată de portalul Anticorupție, a reacționat la afirmațiile parlamentarului socialist Bogdat Țîrdea despre finanțarea „odioasă a agenților străini” în Moldova. Aceasta precizează că bugetul pe care l-a avut organizația în 2014 a fost „umflat” de Țîrdea cu 100.000 de dolari. La fel, și Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, declară că multe dintre interpretările și concluziile lui Bogdan Țîrdea despre organizația pe care o conduce sunt manipulative și tendențioase. „Astfel de atacuri sunt caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare”, subliniază el.
Ion Spătaru scrie un articol de analiză pentru portalul Noi.md despre faptul că în cel mai recent raport GRECO a plasat Republica Moldova în topul țărilor cu cel mai jos nivel de îndeplinire a recomandărilor privind combaterea corupției la nivel înalt. Experții citați în articol explică frecvența manifestărilor de corupție în cercurile politice prin dorința instituțiilor de drept și de combatere a corupției de a se distanța de aceste probleme. În opinia lor, rolul principal aparține factorului uman – numai persoanele foarte curajoase și integre pot influența asupra situației în acest domeniu, este importantă și prezența voinței politice. „Chiar dacă există și unele lacune legale, legislația oferă multe instrumente, pe care însă justiția le aplică rar și selectiv în condițiile actuale. În rezultat, doar fiecare al patrulea funcționar corupt își pierde funcția, iar trei din patru, condamnați fiind pentru corupție, revin în sistem”, scrie Spătaru.
Jurnaliștii de la portalul SIC.md au comparat programele electorale ale candidaților la prezidențiale și anume ce propun în lupta cu pandemia. Concluzia lor este că majoritatea candidaților nu au acordat atenție pandemiei în programele lor electorale. „E drept că atribuțiile președintelui în această privință sunt limitate, dar președintele are totuși un rol important de jucat în lupta cu pandemia. Atât pe partea de colaborare cu deputații și cabinetul de miniștri, cât și pe partea de comunicare directă cu oamenii”, se menționează în articol. Absența pandemiei din programele electorale ale unor candidați este un semn îngrijorător – poate nu le pasă, poate nu vor să-și asume nicio responsabilitate în plus, poate cred că lucrurile merg bine așa cum sunt, se conchide în material.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, intitulat „Alegeri sau revoluție?”, Petru Grozavu scrie că e panică la Moscova. În opinia sa, supărările din ultimele două săptămâni de la Curtea Imperială a lui Putin, afișate ba de Lavrov, ba de Narîșkin în adresa SUA, deconspiră implicarea Kremlinului în alegerile din R. Moldova și intențiile Moscovei de a frauda, cu orice preț, rezultatul votului din 1 noiembrie. Autorul afirmă că Kremlinul se situează tot mai deschis de partea lui Dodon și nu e vorba doar de asistarea „tehnologică” a campaniei electorale a lui Igor Dodon. „Putin este conștient de faptul că Dodon, timp de patru ani, nu s-a remarcat prin nimic, nici în politica internă, nici în cea externă și că Kremlinul nu are acum altă soluție decât să forțeze nota și să valorifice orice șansă de manipulare a situației electorale, pentru a-l păstra (?!), pentru încă un mandat, pe Dodon președinte”, scrie Grozavu.
Într-un articol de opinie al președintelui Centrului de cercetare a securității în jurul Mării Negre, Artiom Filipenko, publicat pe portalul Deschide.md, autorul scrie că influența materialelor proiectului #Kremlinovici despre „departamentul moldovenesc” al administrației președintelui rus și legăturile ruse ale lui Igor Dodon este mult mai largă decât cadrul îngust al campaniei prezidențiale. Expertul ucrainean nu exclude că această investigație ar putea să aibă o influență mai mică decât cea estimată la prima vedere asupra alegerilor prezidențiale din R. Moldova. Argumentul lui Filipenko e că electoratul nucleic al lui Dodon și așa nu vede nimic în neregulă în cooperarea candidatului lor cu diferitele structuri rusești, iar oponenții acestuia l-au criticat și înainte de campanie pentru colaborarea excesiv de strânsă cu Kremlinul.
