Veridica.ro se ocupă de falsa narațiune că „Maia Sandu și guvernarea sa pregătesc aderarea Republicii Moldova la NATO, pentru a o implica în conflicte externe, și alimentează în același timp conflicte inter-etnice interne prin reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo”. Mădălin Necșuțu precizează că informația falsă a fost pusă în circulație prin Komsomoliskaya Pravda și circulă de mai multă vreme. „Adepții teoriei (…), scrie analistul, nu explică însă și cum ar putea adera la Alianță un stat cu un buget militar minuscul, un conflict înghețat și un contingent militar rus pe teritoriul său”.
Pandora Paper și alegerile din Cehia
În așteptarea unui deznodământ după consultările președintelui României cu partidele politice parlamentare, analiștii politici privesc înspre țări din centrul și estul Europei. În Cehia, alegerile i-au scos din parlament, în mod surprinzător, și pe socialiști și pe social-democrați, iar partidul premierului Babiš a fost devansat de opoziție. Iulian Chifu explică pe blogurile Adevărul importanța aceste schimbări – care poate fi considerată o revanșă a celebrei Lanterne Magice a lui Vaclav Havel, de acum 32 de ani -, dar și ce anume a contribuit la șubrezirea poziției premierului Andrej Babiš , un foarte potent om de afaceri înainte de această funcție, și care este suspectat, între altele, de evaziune fiscală, după cum rezultă și din corpusul Pandora Papers. Babiš l-a invitat pe premierul ungar Viktor Orban în campania electorală, ceea ce, arată Chifu, dacă nu a indicat neapărat apropierea de Ungaria şi Polonia, le-a semnalat cehilor perspectiva rupturii faţă de Uniunea Europeană. Andrej Babiš face obiectul unui dosar de corupție cercetat de Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi și pare să fi plătit, în acest scrutin, și prețul proastei gestionări a pandemiei de COVID-19, care afectează grav Cehia.
În același spațiu de bloguri de la Adevărul, o analiză realizată sub egida LARICS discută relațiile tot mai strânse ale Ungariei cu China și Rusia, precum și firava replică a Uniunii Europene. Budapesta a semnat un acord de cooperare cu China pentru crearea unui „Drum aerian al Mătăsii sino-ungar”. E prevăzută crearea unor „centre logistice speciale de gestionare a traficului de mărfuri în cadrul celor aeroporturi, chinez și ungar, implicate. Universitatea chineză Fudan își urmează pregătirile de instalare în Ungaria. Pe de altă parte, cooperarea economică cu Rusia e tot mai consistentă. Discuțiile sunt foarte avansate pe tema producerii, din 2022, în Ungaria, a vaccinului rusesc Sputnik. Budapesta încearcă să devină prima naţiune a Uniunii Europene care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova, va înființa împreună cu Rusia o companie mixtă de logistică feroviară și a semnat un acord pe termen lung cu Gazprom pentru livrari de gaze care nu vor traversa Ucraina. „Astăzi, scrie autorul acestei analize, Budapesta este sancţionată, cel puţin retoric, de către Bruxelles (cazul PNNR-ului), exclusiv din perspectiva politicilor interne, în special cele legate de statutul comunităţii minorităților sexuale. Că sunt chestiuni importante este fără îndoială. Că sunt însă singurele chestiuni la care Ungaria este carentă în relaţia cu UE sau NATO este cel puţin discutabil. Până una alta, ceea ce înţelegem din mesajul Bruxelles-ului este că poţi să faci orice în relaţia cu Rusia şi China, dacă te asiguri că respecţi legislaţia privind drepturile minorităţilor de gen”.
