Funcția de la Bruxelles va deveni vacantă la 1 octombrie, odată cu plecarea actualului șef NATO, Jens Stoltenberg.
Într-o alocuțiune rostită marți la București, Iohannis a spus: „Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”.
Înaintea anunțului lui Iohannis, singura candidatură cunoscută la șefia NATO era a premierului demisionar olandez Mark Rutte.
Și-a exprimat interesul pentru post și prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, văzută ca unul din cei mai vehemenți critici ai Rusiei din UE și NATO.
Despre posibila intrare în cursă a liderului român s-a speculat în presă, unde s-a scris că de partea sa ar fi mai ales membrii estici ai alianței Nord-Atlantice.
Mari puteri NATO ca Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, și-au exprimat acordul prealabil pentru Rutte.
O țară NATO din est, anume Ungaria, a semnalat că va bloca o eventuală alegere a olandezului din cauza criticilor sale din trecut la adresa derapajelor antidemocratice ale regimului premierului Viktor Orban.
Șeful NATO se alege prin consensul țărilor membre – ajunse la 32, după aderarea Suediei, săptămâna aceasta.
Dacă ar fi ales, Iohannis ar deveni primul Secretar General NATO dintr-o fostă țară comunistă. În prezent, postul de Secretar General adjunct este deținut de politicianul român Mircea Geoana, văzut de mulți ca posibil candidat la postul de președinte al României, la alegerile din toamnă.
Articol scris cu ajutorul Europa Liberă România.
