Linkuri accesibilitate

Presimțirea războiului: 22.02.2022, o dată ce va rămâne în istorie


Orășelul New York, în Donbass, Ucraina, în apropiere de linia frontului, 12 februarie, 2022.

Președinția franceză a denunțat în timpul nopții „deriva ideologică” și „discursul paranoic” al lui Putin.

Țările occidentale au intrat într-o cursă frenetică pentru a-și coordona răspunsul în fața flagrantei încălcări a dreptului internațional de către Rusia lui Vladimir Putin.

Data de astăzi va rămâne astfel în istorie. Sigur, în realitate, data deciziei lui Putin, anunțate în direct la televiziune, este cea de luni, 21 februarie, însă ea va fi ușor de ținut minte, scăzând o zi din simetricul 22.02.2022.

Presa occidentală caută, de asemenea, să explice complexitatea situației unui public nefamiliarizat cu câmpul minat al narațiunilor identitare conflictuale est-europene și slave.

Presa dimineții de 22.02.2022, pe țări

În Marea Britanie, The Times decortică astfel lunga lecție de istorie, oferită de Putin în direct la TV, luni seara, Putin căutând să convingă că Ucraina nu este o țară adevărată, totul amestecat cu recriminări personale și considerațiuni istorice distorsionate: „Discursul lui Putin a fost pe alocuri o bizară și dezlânată lecție de istorie”​, conchide cotidianul conservator.

The Times amintește că discursul lui Putin a sosit la câteva ore numai după ce Joe Biden anunțase că este de acord „​în principiu” cu un summit cu Putin, „dacă o invazie nu va avea loc între timp”.

The Guardian oferă un Live Blog cu desfășurarea de acum înainte a evenimentelor, pe lângă toate celelalte comentarii și analize. Tot The Guardian are și o analiză tehnică, din punctul de vedere al unui expert în internet, cel al fondatorului grupului Bellingcat, Elliot Higgins, care ajunge la concluzia că filmulețe prezentate de Rusia ca „dovezi” ale atacurilor și tentativelor de sabotaj ucrainene sunt montaje de propagandă „​stupide și leneșe” („dumb and lazy”). Calitatea acestor filme și falsificări video este execrabilă, spune Elliot Higgins, însă generația vârstnică a rușilor tinde să creadă tot ce vede la TV.

Financial Times informează că Marea Britania își va anunța cât de curând pachetul de sancțiuni impuse Rusiei (care le vor completa pe cele impuse de către UE, din care Marea Britanie a ieșit).

Franța: „​deriva ideologică”​ și „​discursul paranoic”​ al lui Putin

În Franța, presa comentează declarațiile președinției franceze, care a denunțat în timpul nopții „​deriva ideologică”​ și „​discursul paranoic”​ al lui Putin.

Dincolo de asta, Le Monde compară reacțiile candidaților în alegerile prezidențiale franceze din luna aprilie. Este revelator astfel că dacă toți candidații centriști și de stânga condamnă agresiunea rusească (inclusiv candidații stângii extreme, Jean-Luc Mélenchon și comunistul Fabien Roussel), în schimb candidatul dreptei extreme Eric Zemmour a găsit că a venit momentul pentru comunitatea internațională să pregătească „un tratat care să pună capăt expansiunii NATO”.

„​Recunoașterea independenței regiunilor separatiste din Ucraina: o lovitură mortală dată eforturilor diplomatice?” este titlul analizei din Libération. E dificil în aceste condiții să imaginăm că va mai avea loc întâlnirea dintre ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, cu omologul său rus Serghei Lavrov, vineri la Paris, sau cea în care Lavrov era presupus a se întâlni, în ajun, joi, cu omologul său american Antony Blinken, la Geneva.

Presa franceză, care ieri specula chiar despre o posibilă întâlnire a lui Biden cu Putin la Paris, văzuse în asta o mare victorie personală pentru Macron. Astăzi e limpede însă că Franței s-a grăbit să interpreteze spusele lui Putin, sau chiar a căzut într-o capcană întinsă de acesta.

Macron este, în prima jumătate a anului și „președintele Europei”, Franța exercitând acum președinția rotativă a UE, iar Macron încă nu s-a declarat oficial candidat pentru un al doilea mandat în alegerile prezidențiale franceze care vor avea loc în aprilie. În Franța, el e acuzat de rivali că se folosește de funcția sa europeană pentru a-și mări prestigiul.

Pentru prima oară, un sondaj al televiziunii LCI îl prezintă astăzi pe Macron sub bara de 25% din intențiile de vot: 24,5%. Cei trei candidați ai dreptei și dreptei extreme au: Marine Le Pen și Eric Zemmour - câte 16%, iar candidata dreptei tradiționale, Valérie Pécresse, vine imediat după ei, cu 15%.

Actul Rusiei a readus în actualitate și chestiunea unei apărări proprii europene. Ieri, cum a scris-o deîndată Politico, miniștrii de externe ai UE au decis să aprobe lansarea unor misiuni de antrenament militar destinate forțelor ucrainene. La fel, deodată, NATO nu se mai arată în stadiul de „moarte cerebrală”, cum o spusese Macron în noiembrie 2019.

În Spania, El Pais comentează reuniunea de urgență ce tocmai a avut loc, a Consiliului de Securitate al ONU, la New York, la cererea a trei dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto (SUA, Franța și Marea Britanie), însă El Pais nu a putut să nu sublinieze ironia situației: Rusia a condus reuniunea, deoarece ea este în februarie în fruntea Consiliului de Securitate al ONU, însă până și ambasadorul Chinei a avut cuvinte critice pentru Putin.

Eterna bătălie pentru controlul Mării Negre...

Cotidianul conservator spaniol El Mundo publică în acest timp un reportaj-analiză din Odesa despre „​eterna bătălie pentru controlul Mării Negre”.

În Italia, La Repubblica prezintă germenii unei alte posibile bătălii navale: în largul coastelor italiene, în Marea Ioniană, un crucișător rus, Ustinov, dă târcoale în acest moment portavionului SUA Truman, care poartă escadrile de avioane de luptă F-18 Horneț, gata în orice moment să decoleze spre flancul de est al NATO.

Corriere della Sera se concentrează azi pe un alt front: „planeta Mariupol”, singurul port important al Ucrainei (în ultimii ani masiv militarizat și fortificat) în Marea de Azov, între Crimeea și Donbass, pe fâșia de litoral râvnită încă din 2014 de Rusia pentru a realiza joncțiunea terestră dintre Crimeea și Rusia propriu-zisă.

În Germania, Süddeutsche Zeitung decortică modificarea trecutului de către Putin, în scopul de a justifica recrearea unei fantasme istorice: Großrussland.

Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează critic lipsa de voință a Germaniei și pune întrebarea dacă țara — gigant economic planetar — ar fi în stare să se apere singură. La fel, Die Welt revine la simpatia istorică pentru Rusia în cadrul partidului social-democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz și la cazul celebru și scandalos al fostului cancelar SPD, Gerhard Schröder, devenit înalt director în Gazprom și șeful consorțiului gazier Nord Stream. Asemenea „​Russland-Freunde” creează tensiuni în cadrul partidului, dar și al coaliției aflate la putere la Berlin, constată Die Welt.

Niciun fel de „​Russland-Freunde”, în schimb, în Tageszeitung. Cotidianul stângii intelectuale berlineze scrie că Putin a „lăsat să cadă masca” și numește discursul agresiv al acestuia la adresa Ucrainei și a Occidentului o Schmierenkomödie, teatrul ieftin al unui agresor ipocrit care caută mai întâi să defăimeze victima pentru a-și justifica agresiunea.

Presa din Balcani

În Croația, principalul cotidian, Jutarnji List, analizează în detaliu teatrul politic filmat la care s-a dedat ieri seara Putin: Bâlbâială, nervozitate și spaimă: Putin le întinde o capcană colegilor săi printr-un spectacol absurd și furios. Toți membrii Consiliului de Securitate al Rusiei s-au văzut astfel nevoiți să se implice public în sprijinirea unui act ilegal, din punct de vedere al dreptului internațional: agresiunea directă împotriva unei țări vecine.

În Bulgaria, în schimb, în contrast cu neutralitatea și prudența afișate de mass-media din Serbia vecină (vezi mai jos), și cu toate că Bulgaria este o țară membră în UE, un cotidian dintre cele mai influente cum e Trud aprobă recunoașterea de către Putin a independenței „​republicilor” din Donbass. Singura critică adusă lui Putin de cotidianul bulgar este că a făcut-o așa târziu.

La fel, cel mai citit tabloid din Bulgaria, „​24 Ceasa” se mulțumește să preia depeșele de propagandă ale agenției rusești TASS, care afirmă că armata ucraineană a început să bombardeze masiv blocurile de apartamente din Donețk.

În Serbia, principalul cotidian, Politika se ocupă de dilema puterii de la Belgrad. Președintele Aleksandar Vučić anunță astfel că se fac deja mari presiuni asupra lui, din Occident, ca Serbia să participe la sancțiunile împotriva Rusiei. Vučić spune că regretă acum că a făcut greșeala de a „nu-i asculta pe chinezi” și că Serbia nu și-a stocat materii prime, cărbune și petrol de îndată ce-a văzut cum China a început să facă asta.

Tot în Serbia, popularul tabloid Danas rezumă atitudinea balcanică printr-o frază celebră din legendarul film Balkan ekspres (1983): — „Počeo rat, bre, p.. ti materina!“ (— „A început războiul, bre, în p. mă-tii!“; scena cu replica din film este aici)

Ce scrie presa moscovită: „​Buncărul Rusia»

Dacă nu luăm în seamă propaganda pură a presei oficiale sau semi-oficiale a regimului („​Republicile din Donbass sărbătoresc marea victorie!” titrează cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta), presa de opoziție se străduiește să găsească un ton cât mai neutru… în limitele posibilului.

Astfel, Kommersant încearcă să explice posibilele implicații; politice, economice, militare și practice. La fel și Izvestia. La rândul său, principalul ziar de opoziție, Novaia Gazeta, face același lucru, anticipând un viitor de izolare, sub titlul brutal: „Buncărul Rusia” (Бункер „​Россия”).

Izvestia revelează că Boris Johnson îl avertizase pe Zelenski de iminența invaziei reale, mergând mai departe decât parada de la frontiere.

Dar, deja, tonul începe să se schimbe chiar și în presa încă necontrolată de Kremlin. „​Uniunea Europeană a decis aplicarea restricțiilor antirusești” titrează astfel Nezavisimaia Gazeta (Ziarul Independent) și este revelator că ziarul folosește termenul „antirusești» (антироссийские), dând impresia că UE ar viza dinadins populația rusă.

În sfârșit, pentru a încheia trecerea în revistă a feluritelor abordări ale situației dintre Rusia și Ucraina de către presa occidentală: La Stampa, cotidianul din Torino, Italia, analizează implicațiile conflictului pornind de la ciudățenia simbolică pe care o reprezintă orășelul ucrainean New York, situat în Donbass, în apropiere de linia frontului (cf. foto).

Târgul a apărut pe hărți sub acest nume în 1846, fiind fondat de menoniți germani, aduși de țar pentru a popula acele teritorii nou ocupate. În 1951, orașului i s-a schimbat numele răsunător în Novgorodske. După prăbușirea URSS-ului, locuitorii s-au luptat mult să-și poată relua vechiul nume de New York (Нью-Йорк), ca acum să se regăsească deodată pe linia frontului, cu șansa, pentru numele localității, că se află în partea controlată de Kiev a liniei de demarcare.

Imaginea de sine înșelătoare a Elveției

Dar Putin și Ucraina nu constituie, desigur, singurul subiect al presei din această dimineață. Continuă, în mai multe ziare din toate țările Europei care sunt asociate cu Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) revelațiile în legătură cu „​Suisse Secrets”, mai precis: cum banca Credit Suisse ascunde de multe decenii existența a mii de conturi cu sume uriașe, fie provenite de la criminalitatea organizată (precum italiana N’Drangheta), dar și ale unor dictatori cum este kazahul Kasîm-Jomart Tokaev, despre a cărui avere ascunsă scrie pe larg chiar în numărul de astăzi Le Monde.

Bavarezul cotidian (de circulație națională) Süddeutsche Zeitung, care a obținut documentele inițiale constând în datele a 18.000 de conturi deschise la Credit Suisse, scrie despre „​Imaginea de sine înșelătoare a Elveției” (Das trügerische Selbstbild der Schweiz).

În Elveția, La Tribune de Genève constată că bursa nu este afectată de aceste revelații, chiar dacă imaginea băncii iese din nou mânjită, și că o anchetă va căuta să determine cât de vechi sunt conturile suspecte și dacă într-adevăr au fost încălcate legislația și regulamentele interne ale băncii.

La rândul său, Neue Zürcher Zeitung cercetează care este imaginea Elveției în lume și ajunge la concluzia că, văzut din afară, secretul bancar pare mai important în Elveția decât libertatea presei.

22.02.2022 și 22 de ani de schi

În sfârșit, pentru a încheia cu simetria acestei dăți, 22.02.2022, care va face că nu vom uita niciodată ziua în care Putin a decis dezmembrarea cu forța a Ucrainei, deoarece e suficient să scădem o zi, iată o promisiune legată de această dată: În Franța, cum o anunță ziarul regional Nice Matin, prestigioasa stațiune de schi Les Deux Alpes a decis să ofere unui număr nelimitat de oameni 22 de ani de schi gratuit!

Dar cititorii acestei reviste a presei nu trebuie să se grăbească, deoarece ei nu corespund, prin definiție, profilului eventualilor beneficiari: cadoul atât de generos este oferit exclusiv gemenilor care se vor naște astăzi, în data de 22.02.2022.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG