Născut la data de 13 aprilie 1994, la Edineţ. A studiat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. Numele său a devenit cunoscut în 2014, în calitate de cofondator al Mişcării Civice „Tinerii Moldovei”. În 2015, s-a alăturat protestelor împotriva guvernării organizate de societatea civilă, fiind unul dintre cei 15 iniţiatori ai Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”. Pe 16 septembrie 2017 a fost ales lider al organizaţiei de tineret a deja Partidului Platforma „Demnitate şi Adevăr”, Tinerii DA. Actualmente este deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Luni
Mă trezesc cu gândul că mă așteaptă o săptămână grea, o săptămână în care vor fi luate decizii complicate. Suntem obligați să ne asumăm decizii de compromis pentru a putea realiza ceea pentru ce am luptat împreună cu unii colegi ani de zile. Îmi fac o cafea și mă pornesc spre Parlament. Ajung la birou, citesc corespondența și raportul de monitorizare a știrilor făcute deja de asistenta parlamentară.
Îmi place să fiu lângă tineri, lângă tineri cu viziuni și capacități...
E Ziua Internațională a Tineretului. O lună de zile, împreună cu Dan Perciun, am organizat diferite dezbateri și ședințe pentru a putea veni cu niște inițiative în domeniul politicilor de tineret. Îmi recitesc discursul și ieșim la o conferință de presă pentru a prezenta inițiativele. La ora 13.00 sunt prezent la Forumul de Tineret organizat de CNTM și Guvern. Îmi place să fiu lângă tineri, lângă tineri cu viziuni și capacități. După atâta timp de presiune constantă mă simt mai binedispus după discuțiile cu ei.
Merg spre MAI pentru a transmite niște documente domnului ministru Andrei Năstase. Pentru prima dată am intrat în clădirea acestui minister și nici nu am crezut că voi intra vreodată. După minister ajung la sediul partidului unde urma să am niște întâlniri cu oamenii. Încerc să ajut pe cine pot cu ce pot. Măcar cu un sfat sau cu o interpelare. Mă întristez când nu-i pot ajuta și da, sunt cazuri în care eu nu pot ajuta oricât cât de mult mi-aș dori.
„Ai mâncat?” Mă întreabă cineva. „Mai am o întâlnire și plec spre casă”, răspund încercând să-mi amintesc dacă am mâncat sau nu.
Marți
Nu am reușit să beau o cafea acasă.
Astăzi fiecare deputat discută prin fracțiuni proiectele de legi care urmează a fi votate săptămâna aceasta. De obicei, oamenii din domeniile lor profesionale prezintă celorlalți deputați conceptele proiectelor din comisiile de specialitate. Săptămâna aceasta, în fracțiunea DA, cei mai solicitați cu întrebări sunt domnul Slusari și domnul Munteanu. Subiectul cheie e rectificările bugetare propuse de Guvern.
După mai multe discuții, plec de la Parlament la câteva întâlniri cu oamenii. Văd cum oamenii se simt mai liber, nu mai vorbesc în șoaptă, zâmbesc, glumesc. Presupun că libertatea aceasta este cea mai mare realizare a noastră din cele trei luni. S-ar părea că nu-i ceva neobișnuit. Adevărat. Neobișnuit era când oamenii în propriile case vorbeau în șoaptă și se temeau să pronunțe ceva în plus la telefon. Acasă recitesc proiectele de legi care urmează a fi incluse pe ordinea de zi a ședinței în plen a Parlamentului. Îmi fac mâncare pentru două zile și mă culc.
Miercuri
Beau cafeau și mă pornesc spre Parlament. Stau în ambuteiaj și tot drumul mă gândesc la câtă nedreptate și haos este în acest oraș. Mă gândesc cum am rămas fără primar și cum s-a făcut totul de lehamite. Mă uit la oră și văd că întârzii la ședință. Cobor la un semafor și merg pe jos cu gândul că va fi mai repede.
Astăzi este ziua în care se întrunesc comisiile permanente. Două subiecte sunt aprinse - proiectul Guvernului cu privire la rectificările bugetare și numirea celor doi judecători la Curtea Constituțională din partea Parlamentului. Se conturează ideea că Parlamentul nu va vota pentru cei doi candidați care au luat punctaje mai mari la concursul ce evalua profesionalismul candidaților. Se caută soluții. Eu înțeleg că oricum ne vom pomeni într-o situație jenantă.
Se discută până seara târziu. După ședințele lungi de la Parlament plec la sediul partidului unde încep alte discuții. Vorbim despre alegerile locale pe care trebuie să le câștigăm.
Joi
Beau cafeaua de dimineață și merg la Parlament.
Nu i-am văzut niciodată pe democrați atât de tăcuți...
Se zvonește că astăzi va veni procurorul general interimar la Parlament pentru a cere ridicarea imunității. Jumătate de Parlament era în euforie, în timp ce cealaltă jumătate era înăcrită. Nu i-am văzut niciodată pe democrați atât de tăcuți. Votăm schimbarea sistemului electoral, proiectul de indexare a pensiilor de două ori pe an, schimbarea legii BNM, proiectul de lege care reglementează modul de incinerare și co-incinerare.
Comisia juridică, numiri și imunități solicită o pauză de 30 de minute pentru a examina cererea procurorului Robu de ridicare a imunității parlamentare deputatului Ilan Șor. Procurorul Robu vorbește despre un grup criminal organizat, dă de înțeles că ancheta era intenționat tergiversată, că au fost pornite sute de dosare și că nici un dosar nu viza frauda în complexitatea ei. Cineva insistă pe nume. Procurorul Robu mai dă două nume din grupul Șor care urmează a fi cercetate penal. Spune că e vorba despre un grup criminal și pentru a nu prejudicia ancheta să nu facem nimic public din ceea ce el povestește Comisiei.
Înțeleg că presiunile și așteptările în privința lui sunt enorme...
Mi se pare că este determinat, deși, văd că-i la fel de epuizat ca și mulți dintre colegii mei. Înțeleg că presiunile și așteptările în privința lui sunt enorme. Nu-l mai terorizăm cu întrebări. Îi spunem doar să-și facă treaba și că nimeni nu este intangibil și nu va avea nicio acoperire politică în cazul în care va fi implicat în vreo schemă. Am revenit la discuțiile despre Curtea Constituțională. S-a constatat că cei doi candidați nu vor fi votați de deputații PSRM și ACUM. În mare parte inclusiv datorită presiunilor care au fost făcute de presă și cetățeni. Se caută soluții.
Între timp, Guvernul deja a selectat doi judecători la Curtea Constituțională. La Parlament discuțiile devin mai aprinse și se discută două soluții. Prima ar fi ca Parlamentul să amâne din nou numirea a doi judecători, fie să fie selectați doi judecători care ar putea fi votați de 51 de deputați și care să întrunească toate cerințele impuse de lege. Se discută două nume: Vladimir Țurcanu și Domnica Manole. Decizia se amână.
Vineri
Ziua începe cu discuții despre Curtea Constituțională. „Mă doare deja capul de Curtea Constituțională”, spun colegilor. Amânarea procesului nu este o soluție. Noi acum activăm fără de o instituție extrem de importantă, iar oamenii de rând din acea instituție nu și-au primit salariile de luni de zile.
Sunt sigur că dacă va parveni vreo cerere din partea procurorului, toți, unul ca unul, vom fi în Parlament ca să satisfacem solicitarea de ridicare a imunității...
Președinții fracțiunilor au semnat un proiect de hotărâre privind numirea în funcția de judecători la Curtea Constituțională a doamnei Domnica Manole și a domnului Vladimir Țurcanu. Sunt bucuros pentru doamna Manole, omenește vorbind, doamna a trecut prin multe greutăți fiind persecutată de Plahotniuc pentru că a luat o decizie legală care nu-i convenea.
Astăzi democrații au prins curaj. Probabil s-au bucurat că procurorul nu a venit după cineva din ei și speră că încă cel puțin două săptămâni, până la următoarea ședință ordinară, procurorul nu va veni. În zadar, majoritatea deputaților vor lucra în luna august și sunt sigur că dacă va parveni vreo cerere din partea procurorului, toți, unul ca unul, vom fi în Parlament ca să satisfacem solicitarea de ridicare a imunității. Am votat rectificările bugetare propuse de Guvern și sunt nevoit să ascult aberațiile și minciunile celor care au dus statul la sapa de lemn, golind visteria statului. Mă enervez și regret că procurorul a făcut ieri prea puțin.