În cadrul ședinței guvernamentale din 15 februarie, Pașinian a declarat că a transmis cel mai recent proiect de propunere de reconciliere Azerbaidjanului și Grupului de la Minsk al OSCE, care are sarcina de a media negocierile dintre Baku și Erevan.
Pașinian a declarat că a exprimat pentru prima dată ideea unei zone demilitarizate în jurul regiunii Nagorno-Karabah pe 31 octombrie în stațiunea rusă Soci de la Marea Neagră, la întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele azer Ilham Aliev.
„A fost propusă crearea unei zone demilitarizate în jurul Nagorno-Karabahului cu garanții internaționale, în urma căreia Nagorno-Karabahul ar putea să nu aibă nevoie de o armată de apărare de asemenea anvergură. Cred că această propunere este încă valabilă”, a declarat Pașinian.
Comentariile sale au fost făcute pe fondul ultimului impas dintre cei doi rivali din Caucazul de Sud după ce azerii au blocat vreme de două luni coridorul Lacin, singura rută terestră care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.
Coridorul Lacin și lupta pentru supraviețuire
Armenii și alte persoane au acuzat Baku că a organizat protestul de la Lacin pentru a pune presiune asupra armenilor din Erevan și Karabah, observând că protestele spontane sunt dispersate rapid de către poliție în mod obișnuit în Azerbaidjan.
Armenia și Azerbaidjanul se confruntă de zeci de ani în legătură cu Nagorno-Karabah. Enclava, în principal de etnie armeană, face parte din Azerbaidjan, dar se află sub controlul forțelor de etnie armeană susținute de Armenia de la războiul separatist care s-a încheiat în 1994 cu aproximativ 30 de mii de morți.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
În timpul unui război de șase săptămâni în 2020, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei mari părți din Nagorno-Karabah și a teritoriilor adiacente deținute de forțele armene. Peste 6500 de persoane au murit în aceste lupte, care s-au încheiat printr-un acord de pace mediat de Rusia.
Blocarea coridorului Lacin a dus la un impas adesea tensionat între azerii care protestează și trupele rusești care sunt staționate acolo ca parte a acordului din 2020 mediat de Rusia.
Human Rights Watch a declarat la 21 decembrie că blocarea coridorului Lacin a perturbat accesul la bunuri și servicii esențiale pentru zeci de mii de etnici armeni care trăiesc acolo.
„Blocarea prelungită a singurului drum care leagă Nagorno-Karabah de lumea exterioară ar putea duce la consecințe umanitare grave", a declarat Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch.
În luna august a anului trecut, coridorul Lacin a fost scena unor noi tensiuni după ce autoritățile de la Baku au anunțat că au terminat construcția unui nou drum care traversează zona, deschizând calea trupelor azere care pot prelua controlul asupra satelor din regiune și punând sub semnul întrebării soarta etnicilor armeni din zonă.
O lună mai târziu, în septembrie, în Nagorno-Karabah au avut loc cele mai intense lupte de la războiul de 44 de zile din 2020. Cifrele publicate de ambele părți au arătat că în confruntările de la granița dintre Azerbaidjan și Armenia au fost uciși peste 200 de militari.
