Discursul anual despre starea națiunii, ținut marți de liderul rus Vladimir Putin, a fost dominat de „nervozitate, agresivitate şi neadecvare”, scrie Iulian Chifu pe blogurile Adevărul. Publicul a putut vedea un Putin „abscons și confuz”, dar voit confuz în chestiunea liniilor roșii unilateral stabilite de Rusia și pe care Occidentul e amenințat să nu le treacă.
O abordare paseistă, triumfalistă, complet neadecvată, excesiv de agresivă
Alocuțiunea ar face dovadă de dublă frustrare : a sa, că nu i se mai dă atenția cuvenită în lume, și a rușilor, care nu pot accepta că țara lor nu mai este o superputere. A fost remarcată și ocolirea adevăratelor chestiuni fierbinți: nimic despre sancțiunile impuse Federației Ruse de Occident după anexarea Crimeii, nimic despre trupele deplasate la granița cu Ucraina, nimic despre Navalnîi, nicio explicație pentru izolarea internațională în care se află Rusia. În concluzie, „O abordare paseistă, triumfalistă, complet neadecvată, excesiv de agresivă, şi fără nici o bază, atunci când realitatea ar fi reclamat o perioadă de reflecţie şi introspecţie şi o altă politică, o altă geopolitică şi, de ce nu, un alt leadership rus la Kremlin”.
Într-un interviu acordat Cameliei Badea pentru spotmedia.ro, expertul în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru susține că principala trăsătură a Rusiei de azi este imprevizibilitatea. Ca atare, orice e posibil, inclusiv declanșarea unui război legat de Ucraina. Pentru că Putin are într-adevăr nevoie să crească din nou în ochii concetățenilor lui. Și încă Donbasul nu ar fi de ajuns, spune Racheru. Ar putea fi nevoie de mai mult, în speță de teritoriul pe care trec conductele de apă spre Crimeea, și pe care ucrainenii le-au golit după anexarea peninsulei. Cazul Navalnîi are și el legătură cu nivelul de popularitate al lui Putin: în fond, e singurul său opozant și poziția liderului rus nu mai e atât de solidă încât să ignore gradul de solidarizare cu Navalnîi, în Rusia și în afara ei. L-ar cruța probabil, consideră experta, dacă disidentul ar accepta să plece din țară.
Specialiștii Băncii Mondiale au prezentat și o strategie de dezvoltare urbană, pentru toate orașele României
Universul.net informează despre recentul raport al Băncii Mondiale potrivit căruia Bucureștiul și regiunea Ilfov generează un produs intern brut mai mare decât al Serbiei, Bulgariei, Croației, Lituaniei, Sloveniei, Letoniei sau Estoniei. Totuși, România se situază abia pe locul 14 în Uniunea Europeană după PIB, iar locuitorii capitalei sunt nemulțumiți de condițiile de viață. Drept care „Specialiștii Băncii Mondiale au prezentat și o strategie de dezvoltare urbană, pentru toate orașele României, inclusiv București”.
Politica generează însă mari dezamăgiri. Andrei Cornea scrie în Dilema Veche că ceea ce se petrece acum în interiorul coaliției de gvernare de la București are un disperant și sumbru aer de déjà vu : „Asistăm, cel puțin noi, cei mai în vârstă, la o reprezentație (…)repetându-se iar și iar, cu mici variante conjuncturale și de personaje(…)Ce vedem mereu? După ani de luptă politică și civică contra marelui partid de stânga, ajuns prea corupt, slăbit și discreditat, în fine o coaliție «de centru-dreapta» ajunge la putere(…). Lumea așteaptă reforme, corerență, viziune. Aș! După un timp nu prea lung, (…) coerența visată devine o amintire. Protagoniștii – până de curând aliați și prieteni politici (…)își cară pumni de zor și se lovesc peste, dar mai ales sub centură”. Finalul piesei i se pare lui Cornea previzibil. Ca mulți alți români, ar prefera să iasă din sală, dar, spune el, „avem abonament obligatoriu”.
