Proiectul de lege propus spre consultări publice de Ministerul Apărării prevede că, din 2027, toți bărbații cu vârste cuprinse între 27 și 55 de ani care nu au făcut serviciul militar în termen (12 luni) și nici cel redus (trei luni) sau catedra militară (patru luni) vor trebui să urmeze un curs de pregătire militară inițială, de cel mult 42 de zile.
De asemenea, ministerul propune ca în programa școlară să fie introdusă disciplina opțională „educația patriotică” pentru elevii din clasele de liceu, cei din colegii și din școlile profesionale.
PAS nu știa despre proiect?
Vicepreședintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar, a declarat Europei Libere că „a auzit despre intenția” Ministerului Apărării, dar că aceasta „nu a fost discutată în detaliu” în partidul de guvernământ.
„Eu personal consider că este o inițiativă pozitivă și necesară. Educația patriotică este ceva ce ne-a lipsit de-a lungul anilor de independență și noi, ca stat, nu am atras atenția la acest lucru. Respectiv, tinerii cresc fără un simț acut de apartenență de țară și este nevoie să punem accent pe asta”, a spus Cheptonar.
Și Radu Marian, unul dintre vicepreședinții PAS, a spus Europei Libere că proiectul Ministerului Apărării încă nu a ajuns „la etapa discuțiilor în fracțiune” și că, abia după astfel de discuții, deputații PAS vor avea o poziție comună în legătură cu această inițiativă.
Pentru Marian, care conduce Comisia economie, buget și finanțe din Parlament, este important ca instruirea militară obligatorie „să nu afecteze procesele economice din țară”.
„Dacă cineva are o carieră, un job, ar putea stabili un program și să facă instruirea în anumite weekenduri. Din ce am văzut în nota proiectului, în niciun caz nu se va opri un proces economic și nu vor fi luați oamenii de la lucru”, susține deputatul PAS.
PSRM: „Contravine statutului de neutralitate”
Deputatul Grigore Novac, din cea mai mare fracțiune de opoziție, cea a Partidului Socialiștilor (PSRM), crede că introducerea pregătirii militare inițiale obligatorii pentru toți bărbații de până la 55 de ani contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova.
„Un bărbat trecut de 50 de ani nu are o stare fizică la fel ca a unui tânăr de 18 ani. Iar pentru a face cursuri de pregătire militară pe bune, sunt necesare resurse financiare enorme”, a comentat Novac inițiativa, întrebat de Europa Liberă.
El nu crede că șase săptămâni sunt suficiente pentru un astfel de curs: „Vom cheltui aiurea bani din bugetul statului, care vor avea zero efect pe termen lung. Sunt bani aruncați în vânt”.
Pe de altă parte, deputatul socialist susține ideea de a introduce disciplina opțională „educație patriotică” pentru elevii mai mari. „Pentru a educa tânăra generație în stil patriotic, nu e rău. Depinde care va fi curricula și în ce formulă va fi acceptată de toți”, susține Novac.
Chicu insistă pe demisia ministrului Apărării
Un alt deputat din opoziție, Ion Chicu, membru al fracțiunii „Alternativa”, a spus Europei Libere că va vota proiectul, dar cu o condiție: să-și dea demisia ministrul Apărării.
„Dacă vine la Ministerul Apărării un alt conducător, noi vom susține inițiativa. Tinerii trebuie să fie educați patriotic și bărbații trebuie să fie pregătiți militar”, afirmă Chicu, fost prim-ministru.
Anterior, opoziția a cerut demisia ministrului Apărării după câteva incidente grave care s-au produs în Armata Națională. În mai, un minor de 16 ani a murit după ce a fost împușcat accidental de un militar, în timp ce vizita o unitate militară de la Cahul. La mijlocul lui iunie, la Bălți, un soldat în termen a fost rănit în timpul unor instruiri.
Ministrul Anatolie Nosatîi a refuzat să-și dea demisia și a spus că decizia finală aparține prim-ministrului și comandantului suprem, adică președintei Maia Sandu.
„Democrația Acasă” vrea stimulente financiare pentru cursanți
Sergiu Stefanco, de la Partidul „Democrația Acasă”, este de acord ca în școli să se predea „educația patriotică”, deoarece aceasta ar „stimula tinerii să devină militari, polițiști... apărători ai patriei”.
Cât despre pregătirea militară a bărbaților de peste 27 de ani, el crede că acest lucru le-ar complica viața, pentru că „majoritatea au familii de întreținut, au probleme, inclusiv financiare”.
Astfel, deputatul susține că ar vota această inițiativă dacă statul va oferi niște stimulente financiare celor care vor urma instruirea militară.
„Nu cred că e OK să intervii în viața de zi cu zi a unui cetățean. Atâta timp cât statul nu va veni cu un program de finanțare și de stimulare a acestui program, atunci va fi problematic, o să fie o reacție negativă din partea societății”, crede Sergiu Stefanco.
Ce (nu) spune comandantul suprem
Nota de fundamentare a proiectului, semnată de secretarul general al Ministerului Apărării, Igor Cutie, justifică necesitatea legii prin faptul că „va asigura un nivel minim de instruire militară pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova”.
Iar despre educația patriotică se spune că este „un instrument preventiv”, care va dezvolta o „societate rezilientă, capabilă să răspundă provocărilor de securitate”.
Dacă va fi adoptată de Parlament și promulgată de șefa statului, legea ar urma să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
Solicitată de Europa Liberă, administrația prezidențială a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă președinta Maia Sandu va susține sau nu această inițiativă la promulgare, dar a spus că șefa statului „va continua să sprijine măsurile necesare pentru dezvoltarea și modernizarea sectorului de apărare, în strictă conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova și cu statutul de neutralitate al țării, pentru a asigura securitatea și siguranța cetățenilor”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te