În zona transnistreană există o rebeliune anticonstituțională și anume așa poate fi calificată din punctul de vedere al dreptului internațional, a afirmat analistul Anatol Țăranu, citat de agenția de știri IPN. El spune că în zona transnistreană se găsesc două forme de unități militare – unitățile paramilitare ale regimului separatist, care „nu se supun niciunui drept internațional, sunt în afara legii și sunt reprezentanți ai unei armate străine care sunt subordonați comandamentului militar al Federației Ruse, dar care se găsesc pe teritoriul Republicii Moldova ilegal”, adică fără vreun statut juridic.
Tot IPN îl citează pe Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, care spune că problema râului Nistru este una de securitate națională și regională. În prezent din fluviu beau apă aproximativ opt milioane de oameni și interesul autorităților Republicii Moldova și Ucraina trebuie să fie de a păstra Nistrul ca sursă de apă pentru acești oameni, subliniază Reniță. „În caz dacă dispare Nistrul în urma unei aventuri sau a unui proiect anti ecologic, aceste opt milioane de oameni trebuie să-și ia traista în spate și să caute un refugiu”, a spus Alecu Reniță.
De ce Guvernul s-a descotorosit de cel mai vocal avocat al Nistrului? – titrează portalul Sic.md. Premierul Pavel Filip promite iar și iar că va face tot posibilul ca să protejeze râul, se scrie în articol. Totuși, săptămâna trecută, Guvernul l-a exclus din comisia moldo-ucraineană privind bazinul Nistrului pe principalul activist ecologic specializat pe acest subiect – Ilia Trombițki, subliniază jurnaliștii: „Riscul e că hidrocentralele ucrainene vor seca Nistrul și vor lăsa Moldova fără apa potabilă și pentru irigații, iar guvernul elimină din Comisia mixtă specializată cel mai competent expert doar fiindcă e incomod și nesubordonat politic.”
Ziarul de Gardă a publicat un articol despre hidrocentrale pe Nistru, semnat de Natalia Munteanu. În timp ce premierul Pavel Filip dă asigurări că Ucraina nu-și va putea construi şase hidrocentrale pe râul Nistru fără acordul R. Moldova, Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul Naţional de Mediu, susține că nu există niciun fel de garanții în acest sens. Experta citată în articol afirmă că instituirea Comisiei respective de către Guvern și ratificarea de către Kiev a Acordului de la Roma nu anulează pericolul, deoarece deciziile Comisiei au caracter de recomandare, nu de executare.
Discursurile despre unire sunt atât de multe și de diferite încât, dacă s-ar aduna textele scrise, am bate folclorul despre strigoi și vrăjitoare, scrie Moni Stănilă într-un editorial pentru ziarul Timpul. Vorbim de reunire ca de ceva despre care bănuim că este, dar nu știm cum arată, consideră autoarea: „E timpul să ne urnim, să depășim judecățile personale, să realizăm ajutorul venit de peste Prut…”
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a scris o postare pe blogul său despre așa zis-a „mână a Bucureștiului”. În opinia sa, România și-ar extinde influența sa inclusiv prin intermediul finanțării proiectelor în Republica Moldova. El afirmă că „este practic imposibil să afli sumele reale pe care România le cheltuie pentru propaganda unionismului”. Țîrdea consideră că „expansiunea mediatică românească” a capătă o amploare deosebită după 2016, când toată puterea s-a concentrat în mâinile democraților.
