În universitățile din Republica Moldova ajung tot mai puțini studenți, în ciuda faptului că ponderea tinerilor care aleg să urmeze studiile superioare rămâne constantă. Explicația este în numărul absolvenților de liceu, care scade de la an la an. Tendința descendentă este confirmată și de statisticile oficiale. Dacă în 2012 numărul studenților era de peste 100.000, anul trecut în instituțiile de învățământ superior rămăseseră puțin peste 70 000. Printre cauze se mai înscrie sporul natural negativ și migrația, potrivit experților avizați. Cu ce consecințe pentru universități?
La sfârșitul acestei luni începe perioada de admitere în cele mai multe facultăți. În toamnă, cel mai probabil, dacă e să urmărim evoluțiile din ultimii ani, vom afla din nou că cele mai multe dintre universități nu au reușit să-și acopere locurile disponibile.
Printre instituțiile puse în fața acestor provocări este și Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Prorectorul Oleg Danilceac spune că anul acesta în patru raioane din zona de sud au absolvit liceul atâția elevi cât altădată terminau într-un singur raion:
„Statistica pentru anul 2017: în total pentru raionul Cahul, Cantemir, Leova și Basarabeasca sunt 666 de absolvenți de liceul. Pentru comparație, acum zece ani, doar în raionul Cahul, erau peste 600 de absolvenți. Deci, numărul (n.r. absolvenților de liceu) a scăzut dramatic.”
Ca să promoveze instituția pentru același număr de elevi ca acum zece ani, trebuie să ajungă în patru raioane și nu în unul, respectiv și resursele investite sunt mai mari, precizează Oleg Danilceac.
Spre deosebire de universitățile care ajung la urechile tinerilor prin metodele clasice, printre care mersul prin licee sau spoturi publicitare, altele au ales să aplice instrumente care altădată li s-ar fi părut străine. În acest an, UTM a organizat pentru prima dată un concert dedicat absolvenților de liceu din raionul Ungheni, a declarat Elina Romanciuc, șefa serviciului relații publice din cadrul UTM:
„Nu așteptăm să vină vara ca să ne amintim de absolvenții de liceu și să-i îndemnăm să vină la UTM. Noi suntem activi tot anul. De exemplu, în acest an am organizat și un concert în orașul Ungheni, unde am invitat absolvenții de liceu din Ungheni să vină și să cunoască Universitatea Tehnică.”
Elina Romanciuc mai spune că admiterea, de fapt, la UTM începe cu mult mai devreme, mai exact din iarnă. Totodată, instituția organizează mai multe evenimente pentru tineri în anul de absolvire a liceului. Este vorba de cursuri de pregătire pentru BAC, scutiri la anumite taxe pentru cei care se înregistrează pentru admitere online, dar și răspândirea informațiilor pe rețelele de socializare, unde sunt create și grupuri dedicate. Asemenea strategii sunt populare pentru cele mai multe dintre instituții, care încearcă să fie cât mai convingătoare în fața viitorilor studenți.
Este un lucru absolut justificat, constată Anatol Gremalschi, fostul ministru al Educației și expert în cadrul Institutului de Politici Publice:
Anatol Gremalschi: „Faptul că oferta depășește cererea este firesc într-o societate liberă. Noi de dorim o societate deschisă, fără frontiere. Universitățile noastre trebuie să se învețe să activeze într-un mediu competitiv. Până acum, ele dețineau într-un anumit fel monopolul, frontierele erau închise, ori după independență veniturile cetățenilor nu erau suficiente ca absolvenții de licee să se ducă în străinătate. În prezent, situația s-a schimbat, foarte mulți părinți lucrează în străinătate și-și pot finanța studiile copiilor lor tot în străinătate. Eu văd unica soluție - dragi universități, nu vă lamentați, deveniți atractive și competitive.”
Europa Liberă: Dacă e să luăm exemplul unei universități din provincie, cât de multe șanse ar avea ea să concureze cu instituțiile din apropiere, fie că vorbim de Iași, Chișinău etc.?
Anatol Gremalschi: „Numai competiția garantează calitatea, prin urmare în general scopul nostru nu este ca o universitate din provincie să supraviețuiască sau nu. Scopul nostru este să avem absolvenți bine pregătiți. Este un pic dur, dar nimeni din noi nu procură o marfă necalitativă.”
Anatol Gremalschi sugerează că un număr mai mic de tineri va stimula concurența dintre universități, iar speranța lui este ca această concurență să servească drept filtru de calitate.
Una dintre îngrijorările firești, mai spun specialiștii din domeniu, ar trebui să fie adaptarea învățământului superior cerințelor de pe piața muncii. De exemplu, chiar dacă în școli există o lipsă acută de învățători, atractivitatea facultăților de pedagogie rămâne una prea mică, astfel încât să acopere necesitățile pieței. Nu se știe deocamdată ce roadă va da încercarea Ministerului Educației de a oferi mai multe facilități tinerilor care vor alege facultățile de pedagogie, ori anunțul de miercuri al guvernului că va mări salariile profesorilor, cert este însă că până acum nici statul, nici instituțiile de învățământ n-au reușit să echilibreze această balanță.
