Succesul președinției semestriale bulgare a Consiliului Uniunii este pus sub semnul întrebării atât de opoziția de stângă cât și de cea de dreaptă. Prioritățile bulgare se lovesc de obstacole și vor putea rămâne nerealizate.
Prioritatea nr.1 a preșidenției, integrarea europeană a țărilor din Balcanii de vest, nu mai trezește entusiazm printre partenerii mai mari, a constatat președinta PSB, Kornelia Ninova.
Președintele Emanuel Macron a avertizat în Parlamentul de la Strasbourg că Franța va sprijini extinderea numai după ce va fi realizată noua etapă a integrării în cadrul Uniunii. Președintele Comisiei Jean-Claude Juncker a salutat poziția Parisului declarând că alegerea lui Emanuel Macron în postul de președinte a dat o nouă speranță Uniunii.
Mai multe state membre consideră că cele șase țări din Balcanii de vest sunt încă departe de îndeplinirea criteriilor de aderare.
În pofidă semnelor negative primul ministru Boiko Borisov și-a intensificat contactale cu liderii din Balcanii de vest. Scopul său nr. 1 rămâne organizarea conferinței Uniunea europeană - Balcanii de vest. Ea urmează să aibă loc la Sofia în perioada 17-18 mai.
Participarea Republicii Kosovo trezește nemulțumiri nu numai din partea Belgradului. Nu este sigură participarea Spaniei ca și cea a Ciprului și a țărilor care nu au recunoscut noua republica. Premierul spaniol Mariano Rajoy și a exprimat îngrijorarea de faptul că „cineva vorbește de extinderea UE cu țări care nu sunt recunoscute”.
Borisov a încercat să calmeze situația declarând că în centrul dezbaterilor se va situa nu extinderea ci perspectiva europeană, dezvoltarea și cooperarea regională.
O altă prioritate bulgară, cea a modernizării infrastructurii de transport și în energetica în Balcanii de vest, se lovește de lipsa de fonduri.
Borisov nu mai menționează ideea sa ca proiectul nuclear Belene să fie realizat de țările din zona cu finanțare europeană.
O altă prioritate, depășirea divergențelor în relațiile Uniunii cu Turcia, a rămas actuală și după mult așteptată reuniune de la Varna.