Progrese în negocierile de pace Armenia-Azerbaidjan mediate de SUA
Progrese în negocierile de pace Armenia-Azerbaidjan mediate de SUA
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian (stânga), președintele azer Ilham Aliev (dreapta) și secretarul de stat american, Antony Blinken (centru), la discuțiile trilaterale de la München, la 18 februarie.
În cadrul discuțiilor trilaterale cu secretarul de stat american Antony Blinken, liderii Azerbaidjanului și Armeniei au declarat că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește pacea între cele două națiuni din Caucaz, dar au precizat că mai sunt multe de făcut.
Întâlnirea de la Conferința de Securitate de la München din 18 februarie a fost prima între președintele azer Ilham Aliev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian din octombrie, pe fondul unor noi tensiuni legate de blocarea coridorului Lacin, singura rută terestră prin care Armenia are acces la regiunea separatistă Nagorno-Karabah, care face parte din punct de vedere juridic din Azerbaidjan.
Într-o declarație postată pe pagina de internet a premierului armean se spune că „s-a făcut referire la progresul lucrărilor privind proiectul de tratat de pace între Armenia și Azerbaidjan, precum și la deblocarea infrastructurii de transport regional și la punerea în aplicare a delimitării între cele două țări în conformitate cu acordul încheiat la Praga”.
Armenii din Karabah sunt blocați la granițele regiunii în timp ce criza continuă
1/11În această fotografie din 29 decembrie, localnici de etnie armeană din regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan stau la coadă pentru micul dejun într-un hotel din Goris, oraș din sudul Armeniei, în cea de-a 18-a zi în care au fost alungați din localitățile lor natale.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
2/11Etnici armeni intră în hotelul din Goris. Orașul armean a devenit o bază pentru mulți dintre cei aproximativ 1.100 de localnici din Karabah blocați aici de criza din Nagorno-Karabah, la 12 decembrie. Blocajul rutier a întrerupt fluxul de persoane și de provizii, inclusiv medicamente și alimente, din și dinspre regiunea separatistă.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
3/11Un punct de control armean în afara localității Tegh, sat aflat la intrarea în Nagorno-Karabah.
Câțiva kilometri mai departe de locul în care a fost făcută această fotografie, azerii blochează drumul susținând că protestează împotriva activităților minelor de pe teritoriul azer care sunt exploatate de etnicii armeni. Mulți observatori consideră că acest grup este susținut pe ascuns de stat, care intenționează să exercite astfel presiuni asupra Erevanului.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
4/11Igor Sazonov, ofițer în cadrul forțelor ruse de menținere a păcii, părăsește punctul de control de la Tegh, la 26 decembrie, după ce a discutat cu protestatarii de etnie armeană care cer redeschiderea coridorului Lacin.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
5/11Un polițist de etnie armeană vorbește cu un șofer la punctul de control Tegh. Autoritățile armene au început să împiedice pe oricine, cu excepția localnicilor, să treacă de acest punct, la scurt timp după ce a început blocada, la 12 decembrie.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
6/11Membrele trupei Asparez, un grup de dans din Stepanakert, aprind lumânări într-o biserică din Goris. Adolescentele călătoreau împreună cu profesorul lor, Lari Avanesian (a doua din stânga), pentru a participa la un concurs de dans la Tbilisi, când drumul de întoarcere spre casele lor a fost închis.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
7/11Trupa de dans Asparez susține un spectacol în Goris pe 25 decembrie, la aproape două săptămâni de la începerea blocadei.
Dansatoarea Samantha Boghosian, în vârstă de 15 ani, a declarat că spectacolul a avut loc în parte pentru că „încercăm să arătăm că totul este în regulă, deoarece situația copiilor din [Nagorno-Karabah] este mult mai rea decât a noastră”. Adolescenta a adăugat: "Păstrându-ne puternici, nu le mai facem și noi griji părinților noștri".
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
8/11Un soldat rus din trupele pentru menținerea păcii se află lângă un vehicul cu un marcaj "Z" asociat cu sprijinul pentru invazia Ucrainei.
Fotograful Tom Videlo spune că mulți localnici din Karabah consideră că inacțiunea continuă a forțelor de menținere a păcii rusești de a elibera drumul Lacin este o mișcare politică calculată pentru a exercita presiuni asupra Erevanului pentru propriile obiective geopolitice ale Rusiei.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
9/11Ruben Balian și fiul său, Garnik, în casa lor din Kornidzor, localitate din apropierea drumului blocat care leagă Armenia de Nagorno-Karabah.
Balian este membru al organizației de apărare teritorială a Armeniei și are acasă o pușcă AK-47. Mulți se tem că este posibilă o nouă izbucnire a unui război total pe fondul tensiunilor actuale legate de Nagorno-Karabah.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
10/11Un soldat armean folosește un dispozitiv de ascultare dintr-o poziție situată în apropierea blocadei Lacin în timpul unei zile cețoase din 21 decembrie. În unele puncte din apropierea frontierei de sud-est, avanposturile militare ale Azerbaidjanului și Armeniei se află la doar câțiva metri distanță.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
11/11Gor, un localnic din Nagorno-Karabah, a rămas în sudul Armeniei împreună cu tatăl său de când a început blocada.
La 28 decembrie, s-a anunțat că operațiunile unei importante mine din regiunea Nagorno-Karabah vor fi suspendate până la finalizarea unei analize de mediu. Preocupările de mediu legate de extracția de minerale au fost unul dintre motivele invocate pentru blocada azeră din Nagorno-Karabah.
În timp ce zeci de mii de etnici armeni rămân blocați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, sute de localnici sunt în prezent în afara regiunii, pe fondul unei blocade continue a activiștilor azeri. Fotojurnalistul Tom Videlo a realizat următorul reportaj din sudul Armeniei.
Secvența anterioară
Secvența următoare
În octombrie, Consiliul European declara că cei doi lideri s-au întâlnit în marja unui summit la Praga și au convenit asupra unei misiuni civile a UE de-a lungul frontierei lor comune, unde ciocnirile de anul trecut au dus la moartea a peste 200 de persoane în cea mai gravă confruntare armată dintre cei doi vecini din Caucaz de după 2020.
În urma întâlnirii de la Munchen, biroul lui Pașinian a declarat că acesta „a reafirmat determinarea părții armene de a obține un tratat care să garanteze cu adevărat pacea și stabilitatea pe termen lung în regiune”.
Coridorul Lacin, sursă principală a tensiunilor
Liderul armean a adus în discuție problema „blocadei ilegale impusă de Azerbaidjan asupra coridorului Lacin și a crizei umanitare, de mediu și energetice produsă în Nagorno-Karabah". Baku neagă faptul că blochează accesul în regiune.
Potrivit agențiilor ruse de știri, Aliev declară că s-au făcut progrese în ceea ce privește un acord de pace și că țara sa studiază propunerile Erevanului, dar că el consideră că demersurile făcute până acum sunt insuficiente.
Aliev a spus că Baku a propus înființarea de puncte de control la granița dintre cele două țări.
Agenția rusă de știri TASS informează că discuțiile de la München au durat aproximativ 90 de minute.
Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah
1/15Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
2/15Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
3/15Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
4/15Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
5/15Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
6/15Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
7/15Militarii azeri păzesc un punct de control de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
8/15Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
9/15Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
10/15Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
11/15Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
12/15Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
13/15O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
15/15Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Secvența anterioară
Secvența următoare
La 15 februarie, Pașinian spunea că Armenia a propus crearea unei zone demilitarizate în jurul Nagorno-Karabah, cu garanții internaționale, ca parte a ultimului său plan de pace privind regiunea separatistă.
Armenia și Azerbaidjanul se confruntă de zeci de ani în legătură cu regiunea Nagorno-Karabah. Enclava, în care trăiesc, în principal, etnici armeni, face parte din Azerbaidjan, dar se află sub controlul forțelor de etnie armeană susținute de Armenia de la războiul separatist care s-a încheiat în 1994, soldat cu aproximativ 30 de mii de morți.
În timpul unui război de șase săptămâni în 2020, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei mari părți din Nagorno-Karabah și a teritoriilor adiacente deținute de forțele armene. Peste 6500 de persoane au murit în luptele care s-au încheiat printr-un acord de pace mediat de Rusia.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Blocarea coridorului Lacin a dus la unele confruntări între azerii care protestează și trupele rusești care sunt staționate acolo ca parte a acordului din 2020 mediat de Rusia.
Organizația Human Rights Watch a afirmat pe 21 decembrie că blocarea coridorului Lacin a perturbat accesul la bunuri și servicii esențiale pentru zeci de mii de etnici armeni care trăiesc acolo.
Înainte de întâlnirea de la München, Blinken a declarat că „suntem de părere că Armenia și Azerbaidjanul au o ocazie cu adevărat istorică de a asigura o pace durabilă după mai mult de 30 de ani de conflict".
El a precizat că „Statele Unite sunt hotărâte să facă tot ceea ce pot pentru a sprijini aceste eforturi, fie direct cu prietenii noștri, fie în cadrul unui format trilateral precum acesta, fie cu alți parteneri internaționali”.