Se înmulțesc necunoscutele și vechile greutăți sunt înlocuite de altele, uneori și mai greu de înțeles pentru tinerii care părăsesc sistemul instituționalizat. Mulți se trezesc la 18 ani că nici nu știu și nici nu au încotro s-o apuce. După ce împlinesc vârsta majoratului, ei sunt nevoiți să ia lumea în piept.
E și cazul Mariei Severin, căreia proiectul Locuința Asistată „In Cammino” i-a oferit un acoperiș deasupra capului: „Am ajuns prin intermediul centrului de plasament, că este centrul de plasament unde am trăit șase ani și după șase ani m-am transferat la Centrul acesta, „In Cammino”, adică prin intermediul centrului.”
Europa Liberă: Ce te-a impresionat pe tine aici?
Maria Severin: „Nu trebuie să achităm. Adică eu lucrez și din banii care îi câștig drept salariu acumulez o sumă de bani pentru viitor.”
Europa Liberă: Și ce vrei să faci cu banii pe care îi aduni acum?
Maria Severin: „Vreau să plec peste hotare și să am o sumă ca să mă pot descurca în străinătate.”
Europa Liberă: Dar de ce ai ales să pleci în afara Moldovei? Nu-ți vezi viitorul aici?
Maria Severin: „Îi foarte greu să-ți construiești o viață aici începând de la zero, adică să lucrezi, să nu ai casă, să nu ai nimic și-i foarte greu.”
Europa Liberă: Te-ai gândit să faci studii mai departe?
Maria Severin: „Am terminat școala profesională, am mers la liceul seral, dar din cauza graficului de lucru am abandonat liceul seral, pentru că nu reușeam cu lucrul.”
Europa Liberă: Și pentru că nu ai Bacalaureatul, nu poți să mergi la o instituție de învățământ superior?
Maria Severin: „Da.”
Europa Liberă: Dar ar fi un vis al tău?
Maria Severin: „Da. Eu aș vrea să devin stewardesă și avocat voiam să fiu când eram mai mică, dar și acum.”
Europa Liberă: Tu de ce ai ajuns să fii orfană?
Maria Severin: „Am trăit foarte greu în familie și după aceea a decedat mama. Și am avut o soartă mai „delicată”.”
Europa Liberă: Acum îți dau lacrimi de amărăciune, de bucurie?
Maria Severin: „Și de tristețe, și de bucurie, și de toate...”
Europa Liberă: Ce le dorești semenilor tăi care s-au pomenit într-o situație ca și tine?
Maria Severin: „Să fie curajoși și, indiferent ce s-ar întâmpla, să meargă înainte. Să fie luptători și să lupte până la victorie!”
Nicoleta Bounegru este una dintre tinerele care se consideră norocoasă, fiind beneficiară a acestui proiect: „Sunt o fată fericită, deoarece în cămin mi-au acordat o susținere și o încurajare, m-au ajutat să mă dezvolt profesional într-un fel, am învățat la Școala profesională nr. 8, profesia cusător-croitor și la momentul de față nu lucrez pe profesie, dar în schimb sunt mulțumită că am absolvit și am diplomă și cred că pe viitor, dacă o să fie totul bine, o să merg mai departe.”
Europa Liberă: Cum ai ajuns să fii beneficiara acestui proiect?
Nicoleta Bounegru: „O cunoscută, o fostă colegă de grupă din Școala profesională nr. 8, prin intermediul ei am ajuns. Aveam o problemă cu banii și nu prea mă puteam descurca și ea m-a ajutat. Mi-a spus că este acest centru unde sunt fetele și unde pot să ne acorde un ajutor.”
Europa Liberă: Acum ai sugera și pentru alți semeni, tineri care s-au pomenit în situația ta să beneficieze, să bată la ușa acestei instituții?
Nicoleta Bounegru: „Da, aș îndruma să beneficieze de acest ajutor, fiindcă este un sprijin unde pot să te ajute să te dezvolți și să mergi spre viitor.”
Inga Platon, coordonatoarea proiectului, spune că sarcina pe care și-a asumat-o este de a-i pregăti pe acești tineri pentru viață independentă, de a le oferi suport în procesul de integrare în comunitate. De aceea a și insistat să dea viață acestui proiect: „Am preluat acest model al nostru, care este gestionat de Fundația „Regina Pacis”, ca model de bază a fost modelul din Austria. Am făcut o vizită de studiu acolo și am văzut cum funcționează o locuință asistată în Austria.
Și noi avem condiții foarte bune, într-adevăr, au condiții foarte bune fetele noastre, dar la ei este un pic altfel, pentru că ei iau, de exemplu, copii de la 16 ani. La noi copiii la 16 ani încă au statut de minori și sunt în centre de plasament. Plus la toate, ei închiriază apartamente, cum ar fi cămine sociale, apartamente unde trăiesc doi-trei copii și este cineva care îi supervizează, cum ar fi un cămin, de exemplu, la universitate la noi, cam același model. La noi însă e o casă, unde avem 12 locuri și acolo stau fetele.”
Europa Liberă: Sunteți disponibili să investiți câți bani într-un copil din aceștia?
Inga Platon: „Nu știu dacă am putea estima în bani, în valoare numerică, dar proiectul are un cost și proiectul acesta este susținut de fondatori străini, de Renovabis Germania și este un proiect unde noi le asigurăm cazarea și asistență, consiliere și îndrumare, informare. Ele singurele trăiesc în această casă. Sunt angajate în acest proiect doar două persoane – un asistent social și un coordonator de proiect care gestionează la nivel de concept acest proiect.”
Anual, sute de tineri din Republica Moldova ies din sistemul instituționalizat. Potrivit ONG-urilor, puțini dintre ei reușesc să se integreze în societate, iar un colac de salvare pentru unii ar fi proiectul Locuința Asistată „Il Cammino”.
