Linkuri accesibilitate

Ce promit partidele să schimbe în sistemul sanitar după un an și jumătate de pandemie


Cât de prezente sunt în platformele electorale ale partidelor preocupările pentru sănătatea publică după un an și jumătate de pandemie? Stagiara Europei Libere, Olga Soroceanu, a găsit în aceste platforme promisiuni ca deschiderea de noi spitale, majorări de salarii pentru medici, servicii stomatologice gratuite pentru pensionari și l-ea analizat împreună cu câțiva experți.

Ce promit partidele să schimbe în sistemul sanitar după un an și jumătate de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:29 0:00
Link direct

Printre problemele sistemului de sănătate publică, amplificate grav de un an și jumătate de criza sanitară, concurenții electorali menționează în programele lor întâi de toate deficitul de personal și resurse, apoi plățile neformale, dar și echipamentul uzat din majoritatea unităților medicale.

În aceste condiții unii dintre ei, de exemplu PAS, optează pentru o reformă substanțială în sistem, în timp ce alții, cum e bunăoară Blocul Renato Usatîi, cred că e nevoie în primul rând de concentrarea serviciilor medicale în câteva spitale mari și mai bine dotate. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, pe de altă parte, insistă în primul rând pe majorări salariale. ,,Una din primele inițiative legislative în noul Parlament va fi cea de majorare cu 40 la sută a salariilor pentru personalul medical, inițiativă care a fost stopată de președintele Maia Sandu”, a afirmat în această campanie Igor Dodon, liderul socialist. “Nu vom admite închiderea spitalelor raionale și a centrelor medicale sătești,” este, pe de altă parte, replica socialistului la promisiunea lui Usatîi de a aduce serviciile medicale în trei spitale republicane mari, unul la Chișinău, altul la Bălți și încă unul la Cahul.

Iată, însă, cum sună o altă promisiune de campanie, cea a doctorului Adrian Belîi, șef la terapie intensivă în cadrul spitalului de urgență din Chișinău și candidat pe lista PAS: ,,Împreună cu echipa PAS vom fi solidari pentru a construi o medicină modernă. În mod unit, coordonat, competent vom aduce sănătatea mai aproape de dumneavoastră prin spitale moderne, prietenoase”.

Totul trebuie să fie balansat și ajustat la posibilitățile financiare

Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate de la Chișinău, găsește populiste cele mai multe dintre promisiunile concurenților din actuala cursă: ,,Totul trebuie să fie balansat și ajustat la posibilitățile financiare. Sunt doar pentru, în cazul în care sunt resurse. Dar înainte de a fi făcute promisiuni, trebuie să fie făcute și calcule”.

Directorul Institutului de Medicină Urgentă, Mihai Ciocanu, crede, la rândul lui, că într-un moment ca cel de acum, când pandemia a scos la iveală toate punctele vulnerabile ale sistemului de sănătate, măsurile de răspuns trebuie să fie eficiente și cuprinzătoare:

,,Evident că la etapele inițiale eram limitați în tehnologie, adică nu erau suficiente aparate de ventilare artificială a plămânilor, nu ajungeau medicamente, nu ajungeau echipamente pentru protecția personalului, dar cu timpul, având în vedere că noi ne-am angajat benevol în această operă mare, partenerii noștri de dezvoltare - Ministerul Sănătății, au intervenit și pe parcursul acestor luni, aproape un an și jumătate de la debutul pandemiei, noi practic am dotat spitalul nostru cu tot ce este necesar pentru deservirea pacienților critici. Au fost procurate 80 de ventilatoare.”

Ce cred, pe de altă parte, experții despre regionalizarea serviciilor spitalicești? Soluția este avansată acum de un competitor electoral, dar a fost prezentă anterior, cum se știe, în diverse studii referitoare la reformele în sănătate, de exemplu cel din 2012 al Băncii Mondiale. Din nou Mihai Ciocanu:

Există bani în sistemul nostru pentru a crea niște spitale extraordinare regionale

,,Acolo în acel studiu (de fezabilitate realizat cu suportul Băncii Mondiale) se recomandă nouă spitale regionale, dar este bine de început cu cel puțin două, trei spitale. Într-adevăr, Bălțiul este regiunea cea mai indicată pentru dezvoltarea unui spital (spre exemplu, cum este Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău), așa trebuie să fie și în partea de Nord a țării, cu blocuri de operații moderne, cu medicină intervențională, cu terapie intensivă care să acopere cel puțin 10 % din fondul de paturi. Spre exemplu, dacă în spitalul din Bălți vor exista în jur de 800 de paturi, atunci 80 de paturi ar trebui să fie în terapie intensivă, nu 16 paturi cum este acum (dar 80 de paturi, de 4 ori mai mult).

Inga Pasecinic
Inga Pasecinic

O opinie similară e susținută și de Inga Pasecinic, directoarea Centrului Strategii și Politici de Sănătate:

,,De mulți ani consider că există bani în sistemul nostru pentru a crea niște spitale extraordinare regionale, și nu doar trei, dar poate chiar și patru. Știți prin ce intermediu? În primul rând, pentru a nu fi contractate acele spitale în raioane, care de ani de zile nu mai sunt capabile să presteze anumite servicii. Există chirurgi, există spitale care fac 100 și ceva operații pe an (unui chirurg îi revine o operație sau două pe săptămână). Despre ce experiență putem vorbi în acest sens? Sigur că acele spitale nu trebuie închise, dar trebuie reprofilate. Și astfel, în loc să contractăm spitalele cu zeci de milioane (acele mai puțin eficiente), însăși în sistem și în săracă noastră țară, am găsi resurse să avem cel puțin trei spitale regionale. Sigur cu ajutorul și suportul partenerilor europeni, care sunt gata demult să o facă”, este opinia Ingăi Pasecinic.

Totodată, experții în politici de sănătate cred că un răspuns politic adecvat la provocările pentru sistemul medical accentuate de pandemie ar trebui să conțină mai ales trei priorități : mobilizarea personalului, un mecanism pus la punct de aprovizionare a sistemului și optimizarea spațiului în rețeaua spitalicească. O primă variantă de reformă spitalicească a fost avansată în R. Moldova încă în anul 2012, dar lucrurile nu avansat mai departe de un studiu de fezabilitate, realizat de Banca Mondială, ulterior proiectul fiind blocat în parlament.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG