Periodic, autoritățile de la Tiraspol readuc în actualitate posibilitatea „privatizării” terenurilor agricole – perspectivă care încinge spiritele politice, dar subminează și încercările președintele Igor Dodon de a rezolva problema fermierilor din Dubăsari. Ce implicații diplomatice, dar și juridice ar avea „privatizarea” terenurilor agricole a vrut să afle corespondenta Europei Libere:
Despre o posibilă reformă funciară în regiunea transnistreană a anunţat recent şeful executivului de la Tiraspol, Alexandru Martînov. El a spus în cadrul unui forum economic, la începutul lunii trecute, că a venit timpul ca terenurile agricole, aflate acum în proprietate publică, să fie incluse în circuit civil.
Cu referire la această declaraţie, Asociaţia Promo-Lex a semnalat într-o analiză că Tiraspolul ar pregăti fundamentul pentru „privatizarea” terenurilor agricole, care de facto sunt proprietate a Republicii Moldova. Autorităţile constituţionale ale statului ar pierde orice şansă de a mai gestiona aceste terenuri, dacă intenţia de a le înstrăina ilegal se va materializa, se spune în analiza Promo-Lex.
O eventuală „privatizare” ar îngreuna situaţia ţăranilor din raionul Dubăsari, împroprietăriți la sfârşitul anilor '90 de autorităţile constituționale, terenurile cărora au fost practic sechestrate de administrația de la Tiraspol.
Unul dintre ei, Ştefan Driga din satul Molovata Nouă raionul Dubăsari ne-a spus că asta ar înseamnă ca localnicii să nu-şi mai recupereze niciodată pământurile pe care le deţin de drept şi pe care nu le mai pot lucra de câţiva ani:
„O să ni le ia cu totul. Şi aşa nu le-au luat şi nu vor să ni le dea înapoi. Ne-au dus la faliment întreprinderile care au întreţinut pâmânturile. Am rămas cu tehnică, cu oamenii şi nu știm ce facem. Mai ţinem oamenii pentru că Guvernul promite că o să ne le întoarcă şi nu mai face nimic. E dezastru mare, e jale la noi.”
Despre intenţia administraţiei transnistrene ne-a vorbit şi avocatul de la Tiraspol Stepan Popovski. El este liderul Mișcării obșteşti pentru apărarea drepturilor funciare și de proprietate a țăranilor, mişcare care în 2013 a cerut administraţiei de la Tiraspol să recunoască țăranilor dreptul asupra cotelor de teren, în posesia cărora aceştia au intrat atunci când s-au destrămat colhozurile. El spune că partajarea proprietăţii fostelor colhozuri între membrii acestora, în aşa-numitele cote de proprietate, s-a produs la începutul anilor 90, ca şi, de altfel, în aproape întreg spaţiul ex-sovietic. Numai că în regiunea transnistreană, ţăranii aşa şi n-au fost împroprietăriţi. Pământul a ajuns pe mâna unor mari producători agricoli, prin contracte de arendă încheiate de autorități locale, pentru sume simbolice. În unele cazuri, terenurile au fost date în arendă pe o perioadă de 99 de ani, evident, fără acordul ţăranilor.
„Acum se încearcă legalizarea acelor furturi, acelor ilegalități comise de putere. Cum la vremea lor au fost privatizate şi întreprinderile de stat, fără participarea populației, pentru sume simbolice. Acelaşi lucru încearcă acum să-l facă cu pământurile. Sunt acţiuni absolut ilegale”.
Tiraspolul a încercat, dar fără succes, să privatizeze terenurile şi în 2003, când locuitorii regiunii au fost chemați să participe la un „referendum privind introducerea instituției proprietății private asupra pământului”. Acel referendum însă eşuase din cauza participării reduse a alegătorilor.
De ce acum Tiraspolul readuce în actualitate acest subiect? L-am întrebat pe fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov:
„Tot ce se întâmplă acum seamănă mai mult din partea administraţiei de la Tiraspol a provocări. Probabil este o reacţie de răspuns pe care Tiraspolul, încercând să-şi arate muşchii, o întreprinde la acţiunile Chişinăului, ultima fiind introducerea controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Tiraspolul este nemulţumit şi de alte acţiuni. Cred că astfel încearcă Tiraspolul să demonstreze anumite elemente de nemulţumire. Doar că este o reacţie absolut alogică pentru că doar tensionează lucrurile şi nu în favoarea populaţiei din stânga Nistrului.”
Fostul ministru al agriculturii Valeriu Cosarciuc e de părere că autorităţile de la Chişinău ar trebui să ia atitudine:
„Autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, dacă ele mai există, ar trebui să se opună vehement fiindcă este proprietatea Republicii Moldova nu este a transnistrenilor. Privatizarea, instrăinarea lor este ilegală. Procuratura Republicii Moldova ar trebui să deschide dosare penale dacă cineva va încerca să facă acest lucru. În cazul în care vor fi privatizate asta ar însemnă că noi în vecii vecilor nu avem ce căuta acolo. Terenurile nu vor fi cumpărate de ţărani, ele vor ajunge la Sheriff, adică la bandiţi transnistreni şi ruşi. Le-aş sugera parlamentarilor moldoveni să vină acasă, să revină din vacanţă şi să salveze proprietatea ţării. Să ia acum o decizie, dar nu atunci când deja se va face acest lucru. Ei aşa de obicei procedează, îi lasă pe cei din Tiraspol să facă diferite acţiuni despre care spun apoi că au fost făcute ilegal.”
Deocamdată nici Guvernul, nici Biroul pentru reintegrare nu au venit cu o luare de atitudine la posibila reformă funciară aflată în vizorul administraţiei de la Tiraspol.