Protestul de duminică al societății civile și al partidelor extraparlamentare împotriva reformei sistemului electoral, ca și contramanifestațiile organizate de partidul de guvernământ, PD, la care oamenii au fost aduși cu autobuze, au dominat titlurile de presă în aceste zile. Mai ales că evenimentul de la Ialoveni, cu susținători lipsiți de entuziasm ai votului mixt, ascunzându-și rușinați fețele de întrebările reporterilor, a avut și ingrediente artistice (ele n-au lipsit nici la protestul de la Chișinău, însă datele acolo au fost complet diferite). La mitingul PD cântăreți mereu disponibili, cei care, acum câteva luni, elogiau votul uninominal, duminică au încins hora votului mixt, ca unică salvare a democrației în Moldova.
Nu s-au stins bine ecourile mitingurilor de duminică, că piața media a fost invadată de știrea despre intenția guvernării de a interzice propaganda rusă de la televiziunile retransmise pe teritoriul Moldovei. Iată o nouă, spectaculoasă schimbare de agendă, marca PD! Liderul său, tot el și coordonatorul majorității parlamentare, Vladimir Plahotniuc, a explicat în fața jurnaliștilor motivele acestei decizii curajoase: „Republica Moldova este vulnerabilă la campaniile de manipulare care vin prin intermediul posturilor rusești retransmise în Republica Moldova […] Aceste posturi ne defăimează țara. Curg o mulțime de informații false pe care nimeni nu le poate dezminți. Volumul acestor știri este uriaș”.
E ușor suprarealist să auzi asemenea îngrijorări din partea unui mogul de presă care retransmite, prin cele câteva televiziuni pe care le deține, această deversare toxică, ignorând rapoartele de monitorizare emise de societatea civilă și chiar avertismentele CCA-ului, pe care îl controlează, cu privire la pericolele pe care le comportă propaganda rusă asupra securității informaționale a Moldovei. Dar mai bine mai târziu decât niciodată. Totuși această inițiativă salutară a domnului Plahotniuc este tardivă și parțială. Vor fi eliminate doar emisiunile informativ-analitice, nu și cele de divertisment, „îndrăgite de telespectatori”. Or, dacă te preocupă cu adevărat securizarea spațiului informațional autohton, ar fi trebuit să știi că propaganda rusă nu se limitează doar la știri și dezbateri politice, există o sumedenie de filme artistice și documentarele, există o droaie de talk-show-uri care-i îndepărtează în egală măsură pe moldoveni de Europa și alimentează opțiunile electorale pro-rusești, pentru că sunt emisiuni îmbâcsite de teorii imperialiste, conspiraționiste, antioccidentale și xenofobe, servite într-o stilistică agreabilă și relaxantă. Emisiuni care propagă stilul rusesc de viață, mentalitățile unei lumi autarhice și conservatoare, fundamental ostile ideii de pluralism și diferență. Efectul acestor programe TV pentru identitatea și conștiința de sine a basarabenilor vorbitori de rusă este devastator.
Despre faptul că moldovenii au o opțiune majoritară pro-Putin, în pofida imensului sprijin oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeană, România și Statele Unite, a vorbit recent și ambasadorul american la Chișinău. Domnul James D. Pettit, un diplomat foarte nuanțat în evaluări, a numit una dintre cauzele acestei stări de fapt: deziluzia moldovenilor în raport cu guvernările din ultimii ani, autodeclarate „proeuropene”. O altă cauză, despre care domnul ambasador știe la fel de bine, este prezența televiziunilor rusești în Moldova.
Când vorbim despre nevoia de interzicere a propagandei putiniste, este caducă orice insinuare de rusofobie sau de îngrădire a libertății de exprimare, mai ales când aceste acuzații vin din partea regimului dictatorial de la Moscova sau când le emit agenții de influență ai Moscovei de la Chișinău, în frunte cu Dodon. Ucraina, căreia Rusia i-a răpit Crimeea și alimentează războiul separatist din Donbas, a trebuit să ia măsuri drastice pentru a opri infiltrarea „lumii ruse” în mintea propriilor cetățeni: a sistat în totalitate difuzarea televiziunilor moscovite și a interzis folosirea unor rețele de socializare rusești, cum sunt „Odnoklasniki” și „V kontakte”, ca surse de intoxicare și poluare a spațiului public ucrainean.
La nivel european, în baza unor studii foarte serioase, s-a constatat nocivitatea propagandei rusești, dirijată de la Kremlin, care și-a propus destabilizarea și chiar dezmembrarea Uniunii Europene, inducerea sentimentului de nesiguranță și neîncredere în valorile democratice. Rușii încearcă prin propagandă și atacuri cibernetice să distorsioneze opțiunile electorale ale cetățenilor din statele occidentale în favoarea unor forțe xenofobe, naționaliste, a unor politicieni și partide finanțate de Moscova. Cel mai relevant episod în acest sens îl are ca protagonist pe noul președinte francez Emmanuel Macron, care a făcut un rechizitoriu ferm și curajos, chiar în prezența președintelui Putin, la adresa agenților de influență ai propagandei moscovite, Sputnik și Russia Today, structuri pe care staff-ul său electoral a refuzat să le acrediteze. Și din câte se pare, de data aceasta Vladimir Putin nu a încercat să-și intimideze omologul, îndemnându-l să compare mărimea Franței cu întinderea Rusiei pe hartă, cum se vorbește că ar fi procedat cu președintele Sarkozy, care vizita Moscova în contextul agresiunii rusești din august 2008 din Georgia. Oficialii de la Berlin sau din alte capitale europene n-au avut, deocamdată, curajul unei replici echivalente față de Putin, dar vor fi nevoiți să și-o asume. Dacă vrea să supraviețuiască, democrația trebuie să știe să se apere.
Inițiativa Partidului Democrat, pentru că e singurul aflat la putere (liberalii, prin vocea unui fost ministru, chiar i-au cerut lui Plahotniuc să nu mai vorbească despre „coaliție de guvernare” în Moldova), e lansată într-un moment în care regimul are acută nevoie de „bile albe” din partea Occidentului, în contextul tensiunilor legate de adoptarea votul uninominal sau mixt față de care există mari reticențe din partea Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, guvernarea folosește vechiul truc: evocă pericolul extern. Am spus-o și cu alte ocazii: chiar și atunci când vine cu idei bune, cu decizii necesare, partidul aflat la putere în Republica Moldova are un grav deficit de credibilitate, nu poate scăpa de suspiciunea că doar profită de anumite conjuncturi. Când doar mimezi o guvernare proeuropeană, când manipulezi, când ațâți împotriva societății civile o altă parte a populației, vei fi privit cu mefiență, ți se va reproșa că nu te interesează cu adevărat să rezolvi o problemă, că urmărești alte scopuri decât cele declarate. Și de această dată experți media avizați de la Chișinău opinează că interzicerea emisiunilor de propagandă rusească nu este decât o afacere mascată între Dodon și Plahotniuc. Cei doi își vor juca în continuare rolurile pe scena politică – de vajnic pro-rus, primul, și de pro-occidental, cel de-al doilea –, își vor reîmpărți piața audiovizualului.
Propaganda rusă, în diversele ei forme, trebuie oprită în Moldova, însă pentru a fi eficientă, această măsură trebuie luată de o guvernare care respectă normele democratice pe plan intern, nu atentează la independența justiției, își pleacă urechea la vocea opoziției și a societății civile. În caz contrar, tentația de a asculta „posturi interzise”, ca și alternativa rusă în ansamblul ei, nu-și vor diminua atractivitatea, dimpotrivă: vor recruta noi și noi adepți, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
