Activistă civică. S-a născut la Chișinău, la 8 noiembrie 1992. Și-a făcut studiile la Universitatea Slavonă din Moldova, Facultatea Jurnalism. A trăit o perioadă în orașul Moscova, unde soțul său își făcea studiile. În prezent, ambii se ocupă de producție video pentru diverse proiecte locale. Anul trecut a organizat în fața Ambasadei Rusiei prima sa manifestație în sprijinul opozantului rus Alexei Navalnîi. Anul acesta împreună cu Vladimir Ternavschi, activist civic pe probleme de mediu, protestează în fața ambasadei Federației Ruse la Chișinău în fiecare zi, de când Rusia a invadat Ucraina, cu o lună în urmă, afișând o pancartă pe care scrie în rusă: „Dacă ești împotriva războiului, claxonează!”.
Luni
Mă trezesc și îmi dau seama că timpul zboară foarte repede. Săptămâna aceasta se împlinește deja o lună de război, ceea ce înseamnă că trebuie să începem pregătirile pentru protestul de joi, 24 martie 2022. Împreună cu Vladimir, co-organizatorul acțiunilor de protest din fața Ambasadei Rusiei din Chișinău, facem în permanență sesiuni de brainstorming pentru a înțelege ce putem îmbunătăți și cum putem convinge mai mulți oameni să se alăture acțiunilor noastre. Ajungem la concluzia că a sosit momentul pentru a organiza un protest provocator. Drept sursă de inspirație servește acțiunile unei feministe. Începem discuțiile pe chat. În același timp, sunt deja în drum spre sediul ambasadei, având pe umeri drapelul Ucrainei și ținând în mână pancarta: „Claxonează, dacă ești împotriva războiului”.
Aud numeroase claxonări ale mașinilor în trecere. Vremea este caldă, în sfârșit, după mai multe zile friguroase. Adevărat răsfăț! Starea de spirit - în așteptarea reportajului video al Europei Libere despre ceea ce facem noi de aproape o lună. Datorită vremii frumoase, ziua a trecut repede și a fost o zi plăcută. Am cunoscut o mulțime de oameni noi și abia aștept să-i cunosc și pe alții. Sper mult să-i mai revăd. Deocamdată e ora 3 dimineața, ceea ce înseamnă că e timpul să merg la culcare.
Marți
O nouă zi după același scenariu, lucru-protest-somn. Planul pentru prima jumătate a zilei: 1. să dau de mâncare pisicilor (bifat); 2. să-i urez La mulți ani unui prieten - făcut; 3. să-mi iau liber de la serviciu pentru joi - făcut; 4. să-mi pun ceai în cana termos - făcut.
Acțiunea de protest din fața ambasadei începe cu afișarea pancartei „Claxonează, dacă ești împotriva războiului”. De îndată ce o îndrept către mașinile în trecere, strada se umple de sunetul claxoanelor. Astăzi totul a fost altfel. Într-o zi obișnuită de marți a venit un număr mare de oameni. Unul dintre participanți a adus o boxă și toată lumea a intonat imnurile Ucrainei și Moldovei. La un moment dat mi-am dat seama că nu avem suficiente pancarte pentru toți. Îmi spuneam: este incredibil! Am mers și am făcut rost de mai multe fâșii de hârtie pentru ca oamenii să-și facă pe loc pancartele. De markere și bandă adezivă nu ducem lipsă.
Unii dintre protestatari sunt foarte creativi. De exemplu, Veronica, sora lui Vladimir. Ea a făcut cele mai impresionante pancarte. Am rugat-o să pregătească mai multe pentru manifestația de joi, 24 martie. Ajunsă seara târziu acasă, mănânc cu mare plăcere tot ce găsesc în frigider, restaurez pancartele, împrospătez culorile și mă pregătesc să merg la culcare măcar azi mai devreme decât de obicei.
Miercuri
Îmi dau seama că în ultima vreme ceea ce trăiesc înainte și după somn pare desprins din filmul „Ziua cârtiței”. Pe durata nopții mă opresc din lucru și am laptopul mereu lângă mine, iar dimineața - de îndată ce deschid ochii - pornesc laptopul și mă apuc de lucru. Micile ritualuri, precum un ceai, o muzică de relaxare și exerciții fizice, sunt nevoită să le las pentru altă dată. Între orele 13:00 și 15:00, timpul trece fulgerător, precum câteva secunde.
Apelul lansat pe chat de dimineață pentru formularea unor mesaje mai curajoase și întreprinderea de acțiuni mai îndrăznețe a adus rezultate peste așteptări. Pentru manifestația de azi am o marionetă care îl înfățișează pe Putin. E imposibil să-i privești chipul cu indiferență. Stârnește numai ură! E nevoie de mult efort pentru a te stăpâni. Forțele de ordine s-au agitat la vederea păpușii. Probabil, în sufletul lor, și ei împărtășesc sentimentele mele. Numărul celor care ni s-au alăturat demersului nu este mai mic decât cel de ieri. Nici nu e de mirare. Informația ajunge la tot mai multă lume și oamenii vin aici intenționat. În această zi, la protest, a apărut ideea ca marioneta cu chipul lui Putin să atârne spânzurată. S-a dovedit că printre cei veniți la protest sunt oameni care nu numai că pictează sau cântă bine, dar care sunt gata și să asambleze peste noapte o construcție din lemn sub forma unei spânzurători. Concluzia: trebuie să încercăm!
Joi
Patru ore de somn, dar nu am timp să mă gândesc la faptul că aș mai putea lenevi un pic în pat. Mă adun repede și pornesc spre Botanica să iau noile pancarte făcute de Veronica. Cu mine am păpușa Putin și câteva pancarte mai vechi făcute sul. La un moment dat, îmi dau seama că reușesc să trec pe la oficiul poștal și chiar (incredibil!) să intru să iau o gustare în cafeneau mea preferată, de altfel pentru prima dată în ultima lună. Pe la orele amiezii, Vova își termină lucrul și se alătură ultimelor pregătiri pentru noua acțiune de protest. Ora 15:00 se apropie cu pași grăbiți. Timpul se scurge parcă diferit. Încă înainte de ora începerii protestului, în fața ambasadei se adunaseră deja un grup vizibil de oameni. Am împărțit repede tuturor pancarte și am pus pe mine costumul de marionetă cu chipul lui Putin. În scurt timp, au fost aduse o coroană funerară și materialul lemnos necesar pentru construcția unei spânzurători. Cei prezenți fredonau cântece în ucraineană, copiii se jucau pe asfalt sau pe gazon ca pe terenul de joacă, iar jurnaliștii făceau milioane de fotografii.
La un moment dat, băieții au asamblat spânzurătoarea, iar Vova pregătise deja ștreangul. Nu am crezut până în ultimul moment că totul se va întâmpla anume așa cum ne-am gândit. Imediat ce păpușa atârna spânzurată, zeci de telefoane și aparate de fotografiat aveau obiectivle îndreptate spre „Putin”. Odată cu lăsarea serii ni s-a alăturat un grup de toboșari, iar manifestația noastră a căpătat o nouă culoare. Parea totul incredibil! Mai târziu, o cunoștință de-a mea, pentru care acesta era primul protest, la întrebarea: „Cum ți se pare?”, îmi răspunde: „În primul rând, cool. În al doilea rând, tot cool! Și în al treilea rând - categoric cool!” Toți cei prezenți trăiau la unison sentimentul de solidaritate. Această stare de spirit plutea în aer și putea fi citită pe chipurile lor. Plăcute și frumoase emoții înainte de somn.
Vineri
M-am trezit mult mai devreme, pentru că se adunase cam prea multe deadline-uri legate de job. Intru pe chat-ul nostru și descopăr link-ul spre o postare agresivă făcută pe Facebook despre protestul nostru de ieri. Unele persoane cereau Procuraturii Generale a Federației Ruse și Comitetului de Anchetă al Federației Ruse să fim dați în căutare toți cei implicați în desfășurarea manifestației de joi. Nu am tratat totul la modul serios, pentru că textul postării îmi părea absurdă, iar comentariile la această postare - că suntem precum niște români, deoarece purtăm haine în culori aprinse e limpede că au fost făcute la comanda cuiva, mai ales scrise în limba engleză.
Atunci când nu înțelegi ce trebuie să faci, iei pancarta într-o mână și drapelul în altă mână și mergi la protest!...
Amuzant! Dar aceastea nu sunt toatele surprizele pe care ni le-a pregătit această zi. Următoarea știre nu mai era din partea vreunei comunități no-name. „Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darie, a fost convocat, vineri, la Ministerul rus de Externe, pentru a-i fi înmânată o notă de protest în legătură cu acțiunea antirusească din fața ambasadei Rusiei de la Chișinău din 24 martie.” În acel moment chiar nu știam cum să reacționez. Cunoscuți, colegi de serviciu au început să-mi scrie mesaje și să mă sune. Ei toți erau deja șocați, numai eu încă nu înțelegeam nimic. Iar atunci când nu înțelegi ce trebuie să faci, iei pancarta într-o mână și drapelul în altă mână și mergi la protest!
Stabilisem o întâlnire cu Vova undeva prin centrul Chișinăului pentru a discuta despre știrile apărute în presă. Am convenit că în cazul în care cineva ne ia la întrebări, amândoi rămânem fideli principiilor noastre și că spunem lucrurilor pe nume. În fața ambasadei, oamenii discutau subiectul. Nimeni nu a pus la îndoială faptul că Republica Moldova este o țară liberă. Toți credem că noi nu am făcut nimic grav. Și bicicliștii ni s-au alăturat.
Un puternic sentiment de mândrie pentru țara în care trăiesc...
În sprijinul Ucrainei, ei au organizat o cursă pe două roți prin oraș, ediția Critical mass (organizată în ultima vineri a lunii) desfășurându-se sub sloganul „Nu războiului!”. Seara târziu, obosiți după o zi tumultoasă, am citit răspunsul MAEIE și al președintei Maia Sandu la reacția Ministerului de Externe al Rusiei. În cuvintele lor am găsit susținere și am simțit un puternic sentiment de mândrie pentru țara în care trăiesc.
E ora 3 dimineața și mă pregătesc mental pentru weekend. În weekend noi ne întâlnim cu toții nu numai la protest, dar mai stam de vorbă și după protest - diverse jocuri, împărtățim gânduri și rămânem împreună.