În România, ca și în multe alte țări din lumea întreagă, taximetriștii au protestat împotriva firmei Uber. Un fenomen al ultimilor ani, ea se prezintă ca o „comunitate de șoferi”, menită să-i ajute pe oameni să se deplaseze rapid și mai ales ieftin, dar serviciile de transporturi tradiționale – mai ales șoferii de taxiuri – spun că este vorba de o concurență incorectă, aducând noua firmă mereu în fața justiției din diferite țări.
După protestul taximetriștilor și șoferilor de autocare și maxi-taxi împotriva Uber și Blabla car, compania Uber a anunțat că oferă reduceri semnificative până pe 31 august. Cea mai mare supărare este împotriva Uber, compania americană, prezentă în România din 2015, care folosește o aplicație pentru telefoane ce le permite clienților să se conecteze prin GPS cu cea mai apropiată mașină cu șofer aflată în baza de date.
Aproape orice posesor de permis de conducere și de mașină mai nouă de 10 ani și cu patru uși, poate deveni șofer Uber. Trebuie doar să aibă cazierul judiciar curat, cazierul auto cu un istoric al contravențiilor din care să rezulte că e un șofer ponderat, să aibă peste 21 de ani. Selecția finală se face în urma unui interviu și a inspecției mașinii, dar șoferii Uber sunt permanent notați de către clienți, care au posibilitatea să le acorde calificative în funcție de cât de mulțumiți au fost de ei. La finele săptămânii, în funcție de aprecierile clienților, șoferii Uber pot primi un supliment de bani sau, la o adică, dacă se strâng câteva nemulțumiri, pot fi chiar excluși din sistem.
Taximetriștii bucureșteni, dar și cei din Timișoara și Cluj sunt nemulțumiți de prezența Uber, care le fură tot mai mulți clienți. Utilizatorii sunt, în schimb, tot mai mulțumiți de șoferii Uber, care cel mai adesea nu fac o meserie din a fi șoferi, ci doar își împart mașina când fac diferite drumuri sau își completează veniturile practicând taximetria pentru câteva ore zilnic.
Spre deosebire de taxiurile clasice, în sistemul Uber nu sunt folosiți bani lichizi, nu se cer și cel mai adesea nici nu se dau bacșișuri. Cursa parcursă este plătită din cardul care este înregistrat în prealabil la Uber și clientul știe prețul imediat ce a comandat mașina prin aplicația pe care o are pe telefon. Prețul unei curse este variabil și se calculează printr-un algoritm în funcție de cererea și oferta care există la fiecare moment al zilei. În schimb, firmele de taxi din București au un tarif de circa 1,4 lei pe kilometru, un preț care pare să se mențină în mod forțat atât de jos.
Nemulțumirea oficială a taximetriștilor este legată de faptul că Uber nu este autorizat pe piața autohtonă ca transportator. Acuzația permanentă este aceea că Uber nu plătește taxele aferente unei companii de taximetrie și că în general încalcă legea taximetriei. Ca atare taximetriștii cer interzicerea Uber sau acreditarea ei cu acte în regulă ca orice societare de transport. Guvernul pare să le fi promis șoferilor o astfel de modificare legislativă, cu toate că detaliile nu sunt toate clare. Reprezentanții companiei Uber explică la rândul lor că din tariful unei curse între 75 și 80% rămâne la șoferul partener care colaborează pe baza unui contract (PFA sau SRL) și că absolut toate operațiunile sunt fiscalizate.
Ura taximetriștilor împotriva Uber este însă atât de mare încât la anul trecut la Cluj a degenerat într-un colnflict. Un șofer Uber a fost blocat la un moment dat de patru taximetre și după ce omul a sunat la poliție să spună că este agresat, mai mulți taximetriști au comandat prin Uber curse spre una din secțiile de poliție, pentru a demonstra că aceștia practică taximetria în mod neautorizat. Patru șoferi Uber au fost atunci amendați, fiecare cu peste 5000 de euro (25.000 de lei).
În orașele mari, Uber e pe cale să câștige competiția cu obișnuitele taximetre, adesea vechi, murdare, cu șoferi nepoliticoși, îmbrăcați prost sau chiar murdar, obișnuiți să refuze cursele prea scurte sau cele nedorite, care se uită urât dacă bacșișul nu e potrivit sau dacă i se cer bonuri fiscale. Practic, o parte semnificativă din munca taximetriștilor este nefiscalizată. În schimb, șoferii de la Uber dacă nu sunt politicoși, corect îmbrăcați și cu mașina curată pot fi amendați pe loc de clienții lor prin butonul de pe aplicația telefonică în care li se acordă o notă de la unu la cinci. În plus, banii ajung electronic din conturile clienților în cele ale companiei, deci sunt complet transparenți și în întregime fiscalizați.
Guvernul român a promis să decidă în favoarea taximetriștilor și împotriva Uber alegând din nou trecutul împotriva viitorului. Dar lucrurile nu sunt încă bătute în cuie. Din 2015 de când a venit în România Uber a avut peste 250.000 de utilizatori din care 200.000 în capitală și restul în Cluj, Timișoara și Brașov.
