Președintele rus Vladimir Putin a declarat duminică că va analiza o serie de opțiuni dacă Occidentul nu va face eforturi pentru a oferi Rusiei garanțiile de securitate care să împiedice extinderea NATO în Ucraina, informează agenția AP.
La începutul acestei luni, Moscova a prezentat un proiect de documente de securitate prin care cere ca NATO să refuze aderarea Ucrainei și a altor foste țări sovietice și să renunțe la prezenta militară în Europa Centrală și de Est.
Putin a îndemnat Occidentul să acționeze rapid pentru a răspunde cererilor Moscovei, avertizând că Rusia va trebui să ia „măsuri militare-tehnice adecvate” dacă Occidentul își continuă cursul „agresiv în pragul casei noastre”, aşa cum s-a exprimat.
Solicitat să precizeze care ar putea fi un astfel de răspuns, Putin a spus în comentariile difuzate astăzi de televiziunea de stat rusă că „ar putea fi divers”, adăugând fără detalii că „va depinde de ce propuneri mi le vor înainta experții noștri militari”.
SUA și aliații săi au refuzat să ofere Rusiei genul de garanție pe care și-o dorește Putin asupra Ucrainei, invocând principiul NATO conform căruia aderarea este deschisă oricărei țări care îndeplinește condițiile de aderare. Cu toate acestea, Statele Unite și NATO au fost de acord să lanseze discuții pe teme de securitate cu Rusia luna viitoare.
Putin a spus că discuțiile cu Statele Unite vor avea loc la Geneva. În paralel, vor avea loc și negocieri între Rusia și NATO și sunt așteptate și discuții mai ample sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Ieri, un oficial al NATO a fost citat cu declarația că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să organizeze o ședință a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie, iar Rusia a răspuns că ia în considerare oferta de dialog a NATO, dar că are nevoie de clarificări privind momentul și formatul consiliului. Ar fi prima ședință a consiliului NATO Rusia de doi ani și jumătate.
Un rezultat diplomatic negociat, care să fie stabilit în documente obligatorii din punct de vedere juridic...
În declarațiile difuzate duminică, Putin a spus că Rusia a avansat cererile sale în speranța unui răspuns constructiv din partea Occidentului.
„Nu am făcut-o doar pentru a vedea că ele sunt blocate (...), ci în scopul de a ajunge la un rezultat diplomatic negociat, care să fie stabilit în documente obligatorii din punct de vedere juridic”, a spus Putin.
El a reafirmat că aderarea Ucrainei la NATO sau desfășurarea armelor alianței în această țară reprezintă „o linie roșie pentru Moscova” pe care nu ar permite Occidentului să o treacă.
Putin și-a exprimat îngrijorarea că Statele Unite și aliații lor ar putea încerca să prelungească discuțiile de securitate și să le folosească ca acoperire pentru a urmări o consolidare militară în apropierea Rusiei.
El a menționat că Rusia și-a publicat cererile de securitate pentru a le face cunoscute publicului și pentru a crește presiunea asupra Statelor Unite și aliaților lor pentru a negocia un acord de securitate, scrie agenția AP.
„Avem un singur obiectiv – să ajungem la acorduri care să asigure securitatea Rusiei și a cetățenilor săi acum și într-o perspectivă pe termen lung”, a mai spus Putin.
Reamintim că Kremlinul și-a prezentat aceste cereri de securitate pe fondul tensiunilor legate de masarea de trupe rusești în ultimele săptămâni în apropierea graniței cu Ucraina, evoluții care au alimentat temerile occidentale cu privire la o posibilă invazie rusească. Președintele american Joe Biden l-a avertizat pe Putin într-o convorbire video de la începutul acestei luni că Rusia se va confrunta cu „consecințe grave” dacă va ataca Ucraina.
Rusia a negat intenția de a lansa o invazie și, la rândul ei, a acuzat Ucraina că ar fi pus la cale planuri de a încerca să recupereze prin forță controlul asupra teritoriilor deținute de separatiștii susținuți de Moscova din estul Ucrainei. Ucraina a respins acuzațiile.
Ieri ministerul rus al apărării a anunțat că și-a retras 10 mii de militari din apropierea graniței cu Ucraina, la finalul unui exercițiu militar. Au avut loc exerciții militare și la Stavropol, Astrahan și în Caucazul de Nord. Exerciții militare au avut loc și în Armenia – la bazeze militare rusești din această țară, și în regiunile secesioniste ale Georgiei - Abhazia și Osetia de Sud.
Rusia a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei în 2014 și la scurt timp după aceea și-a oferit sprijinul forțelor separatiste din estul Ucrainei. Pe parcursul a peste șapte ani, luptele au ucis peste 14.000 de oameni și au devastat centrul industrial al Ucrainei, regiunea Donbas.
Înalți oficiali ai guvernului german și rus au convenit să organizeze o întâlnire față în față luna viitoare, într-un efort de a atenua tensiunile politice legate de Ucraina, a declarat sâmbătă o sursă guvernamentală germană, citată de agenția Reuters.
Consilierul pentru politică externă al cancelarului german Olaf Scholz, Jens Ploetner, și negociatorul rus pentru Ucraina, Dmitri Kozak, au convenit să se întâlnească după o lungă conversație telefonică, a declarat sursa sub condiția păstrării anonimatului.
Guvernul german nu a făcut niciun comentariu oficial. Un purtător de cuvânt al lui Kozak a refuzat să comenteze.
În ultimele luni, au existat o serie de convorbiri telefonice între liderii occidentali și președintele rus Vladimir Putin, din cauza masivei desfășurări de trupe și echipamente ale armatei Rusiei la granița cu Ucraina și a temerilor legate de o potențială invazie rusă în Ucraina.
De la preluarea mandatului în această lună, cancelarul Scholz a subliniat necesitatea dialogului cu Rusia cu privire la masarea de trupe și armament rusesc la granița cu Ucraina, dar se alătură aliaților occidentali sprijinind sancțiuni noi în cazul în care Moscova ar invada Ucraina.
Berlinul se îndoiește mai mult decât Washingtonul că Rusia dorește cu adevărat să atace Ucraina, au declarat două surse guvernamentale pentru Reuters, sub condiția anonimatului. Criticii acuză Germania că este datoare față de Putin din cauza nevoii sale de gaz rusesc, și acuză Berlinul pentru construcția conductei Nord Stream 2 care ocolește Ucraina și o păgubește de mari venituri pentru tranzitul rusesc. Berlinul spune că Nord Stream 2 nu este un proiect politic și că ar fi doar încă una dintre cele câteva conducte care transportă gaz rusesc în Europa.
