Avizul negativ al Comisiei de la Veneția pe modificarea legislației de evaluare a procurorului general în Republica Moldova e prezentată în Adevărul punându-se față în față de o parte reacția fostului premier socialist Ion Chicu și rezervele formulate de analistul politic Dionis Cenușă, iar de cealaltă parte verdictul Curții Constituționale care a respins sesizările procurorului general Alexandru Stoianoglo şi ale deputaţilor Vladimir Voronin şi Vasile Bolea. Cu alte cuvinte, Curtea nu a considerat că s-a încălcat Constituția. Este citată și președinta Maia Sandu care, în septembrie, a promulgat acea lege şi a declarat că „modificările operate nu au menirea să subjuge instituţia Procuraturii Generale unei formaţiuni politice, ci au menirea de a o scoate din captivitatea unor grupări criminale”. Pentru că, a spus Sandu, „Noi astăzi nu avem stat de drept, ca să vină societatea civilă şi să ne spună că atentăm la independenţa statului de drept. Noi suntem la etapa la care trebuie să creăm acest stat de drept. Noi îl vom crea şi abia atunci vom avea grijă ca acest stat de drept să nu stea la cheremul politicienilor şi să nu fie influenţat politic”.
Alianţa nord-atlantică este încă slabă şi vulnerabilă pe flancul ei estic
Considerații în legătură cu amenințarea rusă de la granița cu Ucraina. Mihnea Lazăr publică pe site-ul digi24.ro o sinteză de opinii privind riscul real sau relativ al unei acțiuni militare a Rusiei în Ucraina. „Analiştii consultaţi de digi24.ro, scrie Mihnea Lazăr, consideră că Putin nu îşi doreşte un război cald în regiune, ci doar să negocieze de pe poziţii de forţă cu NATO, acum, când alianţa nord-atlantică este încă slabă şi vulnerabilă pe flancul ei estic”. Armand Goșu crede că scopul liderului de la Kremlin e să ajungă la negocieri cu NATO și că, în toată sarabanda de știri alarmante despre trupe puternic înarmate desfășurate acolo, e și o doză de „vedetism”. Putin ar ține să fie mereu în centrul atenției. Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a pomenit de „testul de stres” pe care Rusia îl aplică Vestului, iar analistul militar Claudiu Degeratu leagă atitudinea Rusiei de momentul definitivării strategiei americane de securitate, în care Valdimir Putin nu ar vrea să figureze un capitol special privitor la securitatea la Marea Neagră.
Pe site-ul Deutsche Welle, Petre M. Iancu alege să discute carențele de securitate de la Marea Neagră. Ele au fost semnalate în mod repetat de autoritățile române, dar NATO a întârziat să facă pașii spre repararea lor. Comentatorul nu-și ascunde neîncrederea : „în contrast cu angajamentele și promisiunile ditirambice ale oficialităților din Washington, mai nimic din ce fac SUA în prezent, în regiune, nu reprezintă altceva, ori mai mult, decât simpla prelungire a unor programe mai vechi. Una, vădit insuficientă”.
La București, știrea momentului este excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileț, prin decizia cu majoritate de voturi a Consiliului Superior al Magistraturii. Danileț ar fi adus „prejudicii imaginii justiției” prin postarea pe Tik-Tok a unor clipuri în care făcea mișcări de karate și tundea un gard viu. Elemente de viață privată, pentru care nu era nevoie să mă justific, a contracarat judecătorul. Danileț este una dintre figurile cele mai respectate ale manifestațiilor pro-democrație din ultimii ani, așa că în apărarea lui s-au exprimat déjà filozoful Mihai Șora, în vârstă de 104 ani, scriitorul Mircea Cărtărescu, dar și reprezentanți ai partidelor politice din opoziția parlamentară sau dinafara parlamentului.
