Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic și doctor în științe politice la Universitatea din București, face comentarii despre implicațiile cazului Navalnîi asupra puterii din Rusia, în cadrul unui interviu acordat Magdei Grădinaru pentru spotmedia.ro. La întrebarea dacă este acum un moment critic pentru Vladimir Putin experta nu răspunde direct, dar arată că situația creată diferă în mai multe puncte de altele asemănătoare din trecut. Mai întâi este audiența enormă a celor două investigații jurnalistice făcute publice de echipa oponentului Alexei Navalnîi: filmul cu palatul somptuos și respectiv un articol despre modul în care „a aflat Navalnîi că însuși Vladimir Putin a știut despre tentativa de asasinat la adresa sa”, precum și discuția suprarealistă pe care a reușit să o poarte cu unul dintre ofițerii FSB care au participat la „operațiunea eșuată de omorâre”.
Motivul pentru care a fost reținut Navalnîi este absurd
În defavoarea liderului de la Kremlin ar fi și modul în care a fost arestat și judecat Navalnîi la întoarcerea în țară, iar motivul pentru care a fost reținut (cum că nu s-a prezentat la controlul judiciar cât se afla internat în spital în Germania) e catalogat de Ileana Racheru direct ca „absurd”. Nu seamănă cu nimic din ce a mai fost în Rusia curajul protestatarilor, care riscă de la amenzi, arestare, până la moarte. Experta explică de asemenea că Navalnîi, cel mai carismatic opozant al lui Putin de până acum, trebuia să revină în țară dacă nu voia să rămână un simplu comentator din afară al evenimentelor din Rusia. Dacă sistemul îl poate abandona acum pe Putin? Greu de răspuns întrebării reporterei, dar, spune Racheru: „În mod sigur sistemul, care este profund corupt, are mulți defectori și regimul se teme de ei”. Cu toate astea, „Protestele vor clătina regimul doar atunci când la Moscova vor fi două milioane de oameni în stradă. Sau autoritățile vor continua măsurile discreționare de reprimare și vor acționa haotic, așa cum au făcut și cu evenimente legate de revenirea lui Navalnîi în Rusia”.
Unul dintre comentatorii publicați de ziarul Libertatea, Vasile Ernu, are cu totul altă viziune asupra protestelor din Rusia. „Putinismul, scrie el, înseamnă plasarea bogăției în mâinile unei elite mici. Înseamnă violență economică. Cei care au curajul să lupte cu asta au, la rândul lor, putere. Peste 50% dintre participanții la manifestațiile de stradă din Rusia au sub 31 se ani și sunt tinerii care au posibilități”. Ar fi vorba deci „de un conflict clasic în interiorul burgheziei rusești: aproape identic ca în Părinți și copii de Turgheniev. Aduce cu revoluția din februarie din 1917, care a precedat-o pe cea din octombrie. Dar doar aduce”. În opinia lui Ernu, protestatarii vor mai degrabă să-l schimbe pe Putin decât „putinismul”, pentru că nu par dornici de o redistribuire „echitabilă” a bogației.
Pe site-ul marginaliaetc.ro, Cristian Pătrășconiu argumentează în 33 de puncte de ce re-lectura volumului publicat acum douăzeci de ani de Horia-Roman Patapievici, Omul recent, este oarecum obligatorie. Autorul ei „a simțit și a văzut mai repede și mai departe decât marea majoritate” care sunt limitele, dar și soluțiile problemelor tot mai grave ale modernității. Cu alte cuvinte, „Omul recent ne privește personal, în cel mai înalt grad!”
