Comentatorul Victor Pelin analizează în editorialul său de pe ipn.md raportul de activitate al șefei statului Maia Sandu la o sută de zile de la preluarea mandatului şi ajunge la o concluzie generală că un preşedinte ales direct de cetăţeni, dar lipsit de împuterniciri, mai degrabă creează probleme în relațiile dintre instituția prezidențială și Parlament, decât contribuie la soluționarea problemelor presante din societate. Comentatorul mai notează că despre o anumită eficiență a activității președintei Maia Sandu se va putea vorbi dacă Curtea Constituțională, examinând sesizarea șefei statului, va constata circumstanțele ce justifică dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. „Ceea ce nu i-a reușit predecesorului său să realizeze timp de 4 ani și la ce a renunțat de dragul coaliției PSRM cu Partidul Șor, i se va putea atribui Maiei Sandu drept succes intermediar în competiția directă cu renegații Igor Dodon și PSRM”. Provocarea alegerilor parlamentare anticipate este insuficientă pentru a putea raporta o activitate de succes, insistă Victor Pelin. „Aceste alegeri mai trebuie câștigate de o coaliție de partide, care ar accepta implementarea prevederilor programului prezidențial. Acest lucru va fi extrem de dificil de realizat pe fundalul crizelor pandemice și economice”, concluzionează comentatorul.
Radio Chişinău publică opinii despre convocarea periodică, cea mai recentă luni, de către spicherul Parlamentului Zinaida Greceanîi a membrilor guvernului interimar în chestiunile lupta cu pandemia şi vaccinare. Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț, califică această situație drept un abuz și o încălcare a principiul separației puterilor în stat. „Președintele parlamentului și-a depășit atribuțiile, deoarece dacă există probleme de interes major, ele trebuie discutate în ședința plenară cu participarea tuturor deputaților. Dacă Dl Ciocoi a dat curs unei astfel de invitații, aceasta la fel duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat și la subordonarea puterii executive președintelui Parlamentului”. După părerea analistului Veaceslav Berbeca e o încercare a PSRM de a-şi menține controlul asupra Guvernului şi de a transmite mesaje în societate, în context electoral. „Pe de o parte cred că este o încercare de a „îndruma” guvernul să opteze pentru anumite decizii. Pe de altă parte, cred că socialiștii vor încerca să arate că ei au fost cei care au avut grijă de popor în perioada respectivă. Cred că sunt acțiuni politice”, afirmă Veaceslav Berbeca.
NewsMaker.md analizează ce consecinţe politice, inclusiv pentru preşedinta Maia Sandu, ar putea implica incidentul răpirii fostului judecător ucrainean Nicolae Ceaus pe teritoriul R. Moldova. În articol se precizează că incidentul este investigat de MAI, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), precum și de o comisie parlamentară specială creată la inițiativa fracțiunii PSRM deputaţii căreia o acuză pe şefa statului de implicare în ceea ce i s-a întâmplat fostului magistrat. Comentatorul Corneliu Ciurea e de părere că, pe plan intern, acest incident va fi folosit ca o bombă cu efect întârziat împotriva Maiei Sandu, iar acuzaţiile ce îi vor fi aduse vor depinde de probele acumulate, inclusiv de comisia parlamentară specială. Directorul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene Iulian Groza consideră că încercările eronate de a transfera responsabilitatea de pe forţele de securitate pe președinte urmăresc un singur scop, cel de a specula şi de a induce un context politic. Groza nu exclude că menirea campaniei informaționale declanșată după acest incident este să înrăutățească relațiile bilaterale dintre Chișinău şi Kiev restabilite după victoria Maiei Sandu în alegeri. Politologul Dionis Cenuşă crede şi el că acest incident este folosit în scopuri politice şi electorale pentru a o discredita pe Maia Sandu.
Infoprut.ro îl citează pe şeful Delegaţiei UE în R. Moldova Peter Michalko care explică în ce condiţii Chişinăul ar putea obţine cea de-a doua tranşă din asistenţa macrofinanciară, în valoare totală de 100 de milioane de euro. Diplomatul precizează că autorităţile moldovene trebuie să îndeplinească 6 condiţii, iar deciziile trebuie să aibă sprijin într-un Parlament care „să susțină acest progres, să susțină un guvern care ar fi într-adevăr promotor al acestor măsuri, al acestor reforme”. Michalko precizează că pentru obţinerea tranşei a doua, Parlamentul trebuie să aprobe legi asupra cărora s-a convenit de comun acord, inclusiv în domeniul justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Ambasadorul european mai afirmă că la nivelul Uniunii Europene apar unele semne de întrebare că Parlamentul de la Chișinău evită să adopte, de exemplu, Codul Vamal, care a fost definitivat la sfârșitul verii trecute şi se numără printre condiţionalităţi, în schimb votează anularea „legii miliardului”, fapt care pune în umbră credibilitatea R. Moldova.
Deschide.md informează că datoria la gazele naturale a malului drept al Nistrului, inclusiv cu penalități, ajunge la peste 700 de milioane de dolari. Iar datoria malului stâng al Nistrului depășește 6,8 miliarde de dolari. În cadrul unor audieri parlamentare președintele Consiliului de Administrare al Moldovagaz”, Vadim Ceban, a precizat că fără participarea companiei rusești „Gazprom” şi administrației de la Tiraspol nu va putea fi găsită o modalitate de reglementare a datoriilor malului stâng. „Astăzi nu există posibilitatea de a evita regiunea transnistreană. Or, este vorba despre securitatea energetică a statului”, afirmă Ceban. „Va depinde foarte mult cum va fi reglementat inclusiv diferendul transnistrean. Acest lucru este important de menționat, pentru că valoarea datoriilor de astăzi – 6,8 miliarde de dolari pentru malul stâng – vă asigur că ne depășește în partea ce ține de utilizarea mecanismelor de reglementare a acestor datorii”, mai precizează, între altele, Vadim Ceban.
