Aproape 400.000 de pesoane au trecut frontiera din Ucraina în R.Moldova. O treime dintre ele au rămas aici datorită faptului că moldovenii îi întâmpină pe refugiaţii din Ucraina cu braţele deschise, iar autoritățile și societatea civilă continuă să ofere sprijin în gestionarea fluxului de refugiați, a declarat Europei Libere deputata PAS, Ana Racu, vicepreședinta Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, membră a Comitetului ONU împotriva torturii.
Iată principalele idei din discuția pe care Valentina Ursu a purtat-o cu Ana Racu:
- „De la începutul războiului, o bună parte din cheltuieli au fost alocate de la bugetul de stat”
- „Sunt episodic anumite voci care lansează anumite mesaje de ură fie împotriva minorității ruse , fie împotriva minorității ucrainene, fie împotriva refugiaților, pentru că cei care vin din Ucraina nu neapărat toți sunt de etnie ucraineană”
- „Incidentele care s-au produs nu sunt de natură să pericliteze comunicarea atât cu refugiații, cât și comunicarea nonviolentă între noi, cei care locuim aici”
- „În orice criză de refugiați, indiferent de țară, indiferent de regiune, există anumite riscuri de violență, de violență sexuală, de exploatare prin muncă, de trafic, inclusiv de trafic de organe”
- „Noi nu vedem pe stradă copiii ucraineni care cerșesc și mor de foame sau bătrâni care stau neputincioși și nu au o bucată de pâine”
Europa Liberă: Sunt 35 de zile de la izbucnirea invaziei ruse în Ucraina, Kievul anunță că patru milioane de persoane sunt în categoria refugiaților. Cum descrieți situația de moment din regiune și, mai ales, impactul acestei confruntări armate asupra Republicii Moldova?
Ana Racu: „Sunt, de fapt, 35 de zile de tensiuni și stres permanent, vorbesc asta atât din perspectivă umană, cât și din perspectiva unui om care se află la guvernare. Este o stare de război între aceste două state și, evident, nu are cum să nu ne influențeze din toate punctele de vedere, și psihologic, și social, și economic, și este și o amenințare de securitate pentru țara noastră.”
Europa Liberă: Când ziceți „amenințare de securitate” la ce vă gândiți, în primul rând?
Ana Racu: „Când ai un război sub coaste nu poți să pleci urechea foarte calm, deci întotdeauna există anumite riscuri, mai ales că niciodată apele nu au fost foarte limpezi pe Nistru, în sensul că în regiunea transnistreană din cauza dislocării trupelor militare ruse, deci mă refer la GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse) și mă refer la depozitul de armament și muniții de la Cobasna, bineînțeles. Când într-o țară vecină se produc operațiuni militare, nu are cum să fie liniște în statele vecine din varii perspective, inclusiv din cauza fluxului de refugiați. Deci, în primul rând, ca reacție umanitară este o povară și o muncă enormă pe care acum trebuie să o realizăm noi ca stat care avem anumite obligații internaționale de a proteja și de a ajuta refugiații, dar și din considerente umane, vecine, noi încercăm să facem acest efort. Evident că nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile între aceste două țări beligerante, într-o situație de război nu ai cum să mergi după un scenariu tras la calapod, este o situație în care lucrurile pot să deraieze sau să se îmbunătățească după caz, în sensul unui armistițiu, în fiecare zi. Deci, totul ține de părțile implicate și, mai ales, de calitatea umană a celor care conduc aceste negocieri.”
Europa Liberă: Dosarul refugiaților, cum a reușit și cum reușește Republica Moldova să gestioneze cei 100.000 de refugiați care s-au oprit în Republica Moldova, pentru că un număr mult mai mare au fost doar în tranzit și au plecat către alte țări vestice?
Ana Racu: „În tranzit au fost circa 400.000. Acum în Moldova avem circa 100.000 de refugiați, bineînțeles că este o cifră fluctuantă.”
Europa Liberă: Și dintre care aproape jumătate sunt copii?
Ana Racu: „Copii, da, mă refer la copii, de la bebeluși, nou-născuți, până la minori sub 18 ani.”
Europa Liberă: Ce înseamnă aceste 100.000 de persoane găzduite de Republica Moldova?
Ana Racu: „Mai simplu, ca să dau o exemplificare mai personificată, ar fi o localitate de tipul orașului Bălți, în care oamenii au venit, s-au instalat în câteva săptămâni în țara noastră în condițiile în care noi ne confruntăm cu mai multe crize concomitent, inclusiv pandemia, inclusiv criza energetică. Imaginați-vă că este un oraș de cetățeni care trebuie să mănânce, să se spele, să fie adăpostiți, să fie tratați, în cazul în care au necesități de sănătate care trebuie să le fie satisfăcute, copiii trebuie încadrați la școală, grădiniță, iar adulții – în câmpul muncii. Și noi nu vorbim de oamenii care au venit din plăcere sau ca turiști, noi vorbim de oameni care au venit unii din ei doar cu actele și cu o torbiță, oameni care nu mai au nimic în urma lor. Deci, oameni care au rămas fără casă, fără masă.”
Europa Liberă: Și pentru Republica Moldova este o povară financiară?
Ana Racu: „Bineînțeles că din toate punctele de vedere acest aflux de oameni reprezintă o povară, nu în sensul uman acum vorbesc, vorbesc strict din punctul de vedere al gestiunii, logisticii și al finanțelor. De la începutul războiului, o bună parte din cheltuieli au fost alocate de la bugetul de stat, atât din contul specializat pentru gestiunea refugiaților care a fost deschis de Ministerul Finanțelor, cât și din alte surse bugetare pentru a-i găzdui. Eu profit de această ocazie și vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, tuturor oamenilor care au găzduit în familiile lor și au împărțit bucata de pâine cu refugiații veniți din Ucraina...”
Europa Liberă: O empatie și o solidaritate fără de precedent, despre acest lucru aud de la foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, că au reușit să manifeste aceste calități.
Ana Racu: „Da, cu adevărat așa este, o pot spune fără exces de emoții. În mare parte am dat dovadă de o atitudine umană, atât cei de acasă, cât și diaspora noastră de peste hotare, s-au mobilizat mai multe entități, inclusiv comunități religioase, inclusiv preoți, inclusiv organizații nonguvernamentale.”
Europa Liberă: Dar în ultimul timp se oferă Republicii Moldova și asistență, și ajutor financiar au promis foarte mulți parteneri externi ai Republicii Moldova, și convoaie de ajutor umanitar ajung și vor mai ajunge în țară.
Ana Racu: „Când vorbim de asistența din afară, vorbim în mod special de loturile de ajutoare umanitare care au intrat în țară sub formă de produse alimentare sau bunuri, sau produse de igienă, inclusiv paturi, saltele, plăpumi ș.a.m.d. Deci, ele sunt oarecum cuantificate în bani, dar de cele mai multe ori
Sper că vor veni sume așa cum s-a promis, dar oamenii trebuie să conștientizeze că anumite promisiuni care se fac la nivel de guverne sau șefi de state nu se întâmplă ad-hoc.
de la debut au fost „ajutoare în natură”, ca să spun așa. Sumele mari promise sunt acordate sub diferite mecanisme. Este vorba, în primul rând, de Înaltul Comisariat pentru Refugiați, care a primit o anumită sumă pentru a gestiona protecția refugiaților în țara noastră. Sper că vor veni sume așa cum s-a promis, dar oamenii trebuie să conștientizeze că anumite promisiuni care se fac la nivel de guverne sau șefi de state nu se întâmplă ad-hoc, ele trebuie să treacă prin niște proceduri, proceduri firești, legale, care trebuie să se întâmple. Deci este vorba de o rectificare de buget care trebuie să fie aprobată în parlamentul țării respective, dacă vorbim de un stat din Uniunea Europeană sau dacă vorbim de anumite ajutoare, or trebuie să rupi de la tine ca să dai altuia și lucrul acesta nu se produce chiar cu bagheta magică. Am obținut mai multe promisiuni, dar deocamdată ajutoarele, sperăm noi că vor veni, în primele zile practic prima lovitură pe care am luat-o noi, așa, ca stat a fost cu forțele proprii și cu forțele fiecărei familii care a găzduit refugiați.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestei perioade de 35 de zile, de când a izbucnit acest conflict armat dintre Rusia și Ucraina, discursul de ură în Republica Moldova cum l-ați înțeles și dacă se poate vorbi la modul general sau doar despre anumite cazuri sporadice?
Ana Racu: „Deocamdată și din fericire nu putem să vorbim de niște tendințe foarte bine conturate în sensul rău al cuvântului. Sunt episodic anumite voci care lansează anumite mesaje de ură fie împotriva minorității ruse, fie împotriva minorității ucrainene, fie împotriva refugiaților, pentru că cei care vin din Ucraina nu neapărat toți sunt de etnie ucraineană. Noi am avut oameni de diferite etnii: și romi, și evrei, și chinezi, și azeri, și ruși, inclusiv moldoveni care au locuit în Ucraina și au fugit de bombardamente, au revenit acasă dacă au rude sau prieteni. Sunt alimentate aceste discursuri...”
Europa Liberă: Trebuie să fie pedepsit acest discurs de ură?
Ana Racu: „Bineînțeles! Este imperativ să fie pedepsit, fiindcă asta creează niște dezbinări sociale pe care nu ni le dorim și de multe ori aceste discursuri sau aceste semnale, aceste incidente au fost alimentate de anumite forțe politice, pentru că în mare parte, spre fericirea noastră, lucrurile care s-au produs, incidentele care s-au produs nu sunt de natură să pericliteze comunicarea atât cu refugiații, cât și comunicarea nonviolentă între noi, cei care locuim aici. Da, se mai întâmplă niște rafale de dialoguri din astea mai ascuțite pe rețelele sociale, dar în mare parte noi conviețuim pașnic cu toate etniile și eu chiar nu vreau să dau apă la moara proștilor, ca să zic așa, și celor agresivi.”
Europa Liberă: Răuvoitorilor.
Ana Racu: „Răuvoitorilor, care fac din țânțar armăsar, pentru că și faptul că noi ne putem exprima mai liber pe rețelele sociale e un avantaj, e un atu, că noi putem discuta, e altceva că lucrurile trebuie să fie încadrate fără ofense și fără chemări violente, dar dacă și apar unele conflicte, slavă Domnului, ele se întâmplă în mare parte doar pe rețelele sociale.”
Europa Liberă: E o sarcină mai grea și pentru a menține ordinea publică?
Ana Racu: „Da, desigur, este vorba de un flux mai mare de oameni și, respectiv, se cer mai multe forțe pentru menținerea ordinii publice, dar aici iarăși vreau să fac o paranteză, din fericire, în aceste 35 de zile de când recepționăm refugiați, noi nu am înregistrat infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave, mă refer la faptul că nu am înregistrat omoruri, nu am înregistrat cauzare de leziuni corporale grave care au dus la deces sau invalidizare...”
Europa Liberă: Trafic de armament, de exemplu?
Ana Racu: „Tentative de a introduce armament sau arme, ca să zic așa, cred că au fost înregistrate, dar per total sunt contravenții și infracțiuni, să zicem, contravenții de ordin rutier, inclusiv anumite conflicte. Deci, statistic vorbind, dacă în țară au intrat un număr atât de mare de oameni este absolut firesc și normal să se producă anumite infracțiuni sau contravenții...”
Europa Liberă: Încălcări de lege, da?
Ana Racu: „Inclusiv oamenii se pot certa între ei în familie și se pot întâmpla situații de certuri sau de încăierări, cei care vin, adică de asta nimeni nu-i scutit, pentru că ei sunt stresați, ei suferă multe lipsuri. Deci, cumva e un proces firesc, plus că oamenii care au venit sunt diferiți, cu profil diferit, stresați, bolnavi, cu diferite probleme, n-au venit doar monahi, filozofi, au intrat oameni ca și noi. Și să nu uităm că noi, ca și popor, avem și noi metehnele noastre, unii conaționali de-ai noștri peste hotare tot mai apasă pedala la viteză, mai fură din magazine, au ajuns să comită și infracțiuni destul de grave, care au ajuns în presă. Deci, cumva este procentul firesc de oameni, important forțele de ordine să reacționeze în fiecare caz în parte, să nu rămână oameni nepedepsiți și lucrurile să fie readuse în albia normalului, întrucât, chiar dacă ești refugiat, nu înseamnă că trebuie să încalci regulamentul circulației rutiere.”
Europa Liberă: Ziceam că aproape 50 la sută din refugiați sunt copii, au nevoie și ei de o atenție mai mare, pentru că unii trebuie încadrați în circuitul educațional, alții au nevoie de alte ajutoare. E sub control situația, să zic așa?
Ana Racu: „Copiii sunt de o vulnerabilitate aparte din varii perspective, pentru că e și obstacolul limbii, cei care îs mai măricei vorbesc rusa și e cumva mai simplu, cu cei mai mici e mai dificil, unii din ei vin și cu boli rare, am avut și copii în tratament anticanceros și din punct de vedere medical încercăm să depunem maximale eforturi ca acești copii să continue tratamentul, să nu fie privați de medicamentele sau de echipamentele medicale necesare. De asemenea, avem copii născuți aici, avem și gemeni născuți aici, copii sănătoși.”
Europa Liberă: Unii se îngrijorau să nu se accentueze fenomenul traficului de ființe.
Ana Racu: „În orice criză de refugiați, indiferent de țară, indiferent de regiune, există anumite riscuri de violență, de violență sexuală, de exploatare prin muncă, de trafic, inclusiv de trafic de organe, de foarte multe fenomene care însoțesc războiul și crizele de refugiați. Au fost întreprinse deja unele acțiuni pentru a preveni fenomene de genul acesta. Din păcate, avem copii care vin neînsoțiți și pentru asta există un mecanism care prevede că autoritatea tutelară se poate conecta astfel încât acești copii să fie plasați în medii securizate și în sensul acesta screeningul sau identificarea acestor copii la punctele de frontieră a fost pus mecanismul în picioare. Avem suportul UNICEF în tot ce ține de anumite activități pentru mamele cu copii care alăptează, pentru copii, inclusiv activități de joc, de susținere, de alimente speciale. Ceea ce ține de încadrarea școlară, la fel, Ministerul Educației a intervenit deja cu anumite acțiuni în sensul acesta, sunt deja încadrați o parte din copii, o problemă în mod special este cu grădinițele și cu creșele, în sensul acesta iarăși avem mai multe discuții cu mai mulți donatori la care am cerut suportul, ca să ne ajute acolo unde există posibilitate în infrastructura deja existentă să deschidem grupe suplimentare de creșă sau grădinițe ca mamele să poată ulterior să fie încadrate în câmpul muncii.”
Europa Liberă: În spațiul public uneori se mai amintește cum ar trebui sau cum nu ar trebui să fie repartizat ajutorul umanitar. Apar probleme?
Ana Racu: „Bineînțeles, tot ce ține de repartiția, monitorizarea și raportarea ajutoarelor umanitare este un proces foarte anevoios și foarte dificil, noi am încercat în mare măsură să evităm ceea ce se numește împărțirea bunurilor de pe roți, să existe o minimă evidență, bineînțeles că loturile care vin...”
Europa Liberă: Adică este un centru unic, acolo se depozitează totul și după asta se repartizează?
Ana Racu: „Da, este un centru unic; sunt câteva depozite autorizate ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ale Ministerului Sănătății pentru medicamentele și echipamentele medicale, trebuie să fie păstrate după anumite cerințe și norme de păstrare separat. Încercăm să evităm produsele perisabile, sunt acceptate preponderent produsele alimentare care au un termen mai mare de păstrare și bunurile igienice cu actele respective. Sunt situații când am primit loturi umanitare cu haine vechi, rupte, că n-ai cum să verifici fiecare cutie când se bagă la camion, pe de altă parte, există o problemă cu ajutoarele care vin din partea persoanelor fizice și nu pot fi facturate și în sensul acesta am găsit o soluție ca ele să fie depozitate la Serviciul vamal Leușeni, după care ulterior sunt tactate și sunt luate la evidență și transferate în funcție de necesitățile care există. Evident că nu o să avem sută la sută tras pe linie, dar o să încercăm și cred că zilele astea va fi făcut public inclusiv numărul loturilor umanitare care au ajuns în țară...”
Europa Liberă: Dar sunt suficiente aceste loturi umanitare și pentru cât timp?
Ana Racu: „Dacă să vorbesc în termeni extremi și majori, da, noi nu vedem pe stradă copiii ucraineni care cerșesc și mor de foame sau bătrâni care stau neputincioși și nu au o bucată de pâine. Noi, grosso modo, am reușit să menținem un echilibru la necesitățile de bază, tot ce înseamnă adăpost, alimente, produse de igienă. Bineînțeles că ele sunt departe de ceea ce ne-am dori, dar minimul necesar este, în unele cazuri, iarăși depinde de la centru la centru, sunt centre în care efortul comunitar e atât de mare, încât uneori este și risipă de porții de mâncare, pentru că o e cifră fluctuantă de refugiați. Se încep bombardamentele undeva – crește automat numărul celor care intră și nu întotdeauna reușești să reacționezi foarte bine, dar per general noi la necesitățile de bază facem față, inclusiv din punctul de vedere al asistenței medicale. Mizăm foarte mult pe suportul agențiilor ONU, în mod special pe suportul Înaltului Comisariat pentru Refugiați, pentru că în toate crizele de acest gen organismele internaționale sunt cele care ajută statul să gestioneze aceste tipuri de crize.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre securitatea națională. Cine și cum ajută Republica Moldova astăzi să-și mențină securitatea?
Ana Racu: „Securitatea și, să zic, specificul securității naționale și faptul că suntem țară neutră este consfințit în Constituție. Ce înseamnă acest statut de neutralitate despre care în ultimul tip se vorbește tot mai mult și mai mult?”
Europa Liberă: Și mai cu seamă că aveți și colegi în parlament, comuniștii și socialiștii au prezentat legea cu privire la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.
Ana Racu: „Știu despre această inițiativă...”
Europa Liberă: O să discutați acest subiect în parlament?
Ana Racu: „Deocamdată n-a intrat în procedură legislativă, urmează să luăm o decizie în sensul acesta și o să fie publică, bineînțeles, dar statutul de neutralitate înseamnă neimplicarea în război, este o garanție de pace, înseamnă excluderea riscului de a primi baze militare pe teritoriul țării. Și asta înseamnă că noi nu putem desfășura sub nicio formă operațiuni de război pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, statutul de neutralitate impune și niște costuri, și niște acțiuni, dar asta nu înseamnă că militarii moldoveni nu pot participa în misiuni de menținere a păcii. În sensul acesta avem și rezultate, avem foarte buni specialiști care au participat în operațiuni internaționale de menținere a păcii, deci asta nu înseamnă că nu trebuie să avem militari pregătiți, profesioniști.”
Europa Liberă: Dar în ultimul timp tot mai mult se insistă pe ideea că Republica Moldova ar trebui să aibă anumite garanții de securitate privind această neutralitate?
Ana Racu: „Bineînțeles că în mod special acum s-au conturat aceste necesități, pentru că într-o criză oamenii vor să aibă, cum ați spus și Dvs., niște garanții.”
Europa Liberă: Și aceste garanții se cer de la mari puteri, de la Statele Unite, de la Uniunea Europeană, de la Germania, de la Franța, de la alte țări?
Ana Racu: „În mod special, aceste garanții se pot cere sau impune în virtutea unor documente internaționale la care aderă mai multe state. Eu cred că acum este un moment oportun în care ar trebui să insistăm pe aceste garanții, pentru că o țară mică are nevoie de suportul puterilor mari, asta așa a fost de-a lungul istoriei, mai ales iată acum, ca să fac o paralelă în contextul războiului din Ucraina, dar și în contextul soluționării diferendului transnistrean. După cum știți, formatul de negocieri „5+2” acum nu este funcțional, dar nu putem spune că este exclus total dialogul, noi avem un dialog cu autoritățile autoproclamatei regiuni transnistrene.”
Europa Liberă: Da, recent negociatorul-șef din partea Republicii Moldova s-a întâlnit cu cel de la Tiraspol, iar Ucraina și Rusia sunt în stare de război, dar au statut în cadrul formatului de negocieri „5+2”.
Ana Racu: „S-ar putea să fie reconfigurate anumite lucruri în urma războiului și nu putem afirma acum ce statut va avea Rusia și, în funcție de asta, și regiunea transnistreană va suporta anumite modificări inclusiv ale situației de acolo și din perspectiva securității.”
Europa Liberă: Dar credeți că se apropie momentul ca la modul cel mai serios să se discute despre identificarea unei soluții durabile pentru dosarul transnistrean?
Ana Racu: „Cred că ar fi un moment oportun cel puțin de a puncta niște lucruri principiale și în sensul acesta demersul nostru referitor la depozitul de muniții și referitor la trupele militare din regiunea respectivă rămâne stabil și a fost spus de la cele mai înalte tribune, inclusiv avem și o rezoluție ONU în sensul acesta.”
Europa Liberă: Dar există și o lege în Parlamentul Republicii Moldova votată cu aproape majoritate de deputați care în 2005 au spus în baza căror prevederi legale poate fi soluționată problema transnistreană.
Ana Racu: „Dincolo de această lege care este una cu caracter național, există angajamente internaționale, inclusiv cele pe care și le-a asumat Federația Rusă și care nu sunt respectate. Acum ar fi cred că un moment oportun pentru a reveni asupra problemelor principiale care țin de regiunea transnistreană din varii motive, inclusiv în mod special din punctul de vedere al respectării drepturilor omului. Noi vorbim și de situațiile care la nivel mondial poate nu ar părea atât de importante, dar tot ce înseamnă accesul fermierilor către pământurile lor, școlile de limbă română, asistența medicală, deținuții, persoane sechestrate, alte persoane care se află în instituții rezidențiale, vorbim de oameni care locuiesc pe malul drept și lucrează pe celălalt mal. Deci sunt o groază de subiecte și eu acum vorbesc problemele de la firul ierbii, pentru că în timp ce acei mari discută subiecte super-importante, suferă acei mici.”
Europa Liberă: Și aici e un băț cu două capete, unii insistă că ar trebui urgentată discuția pe marginea chestiunii transnistrene, alții spun că pe timp de război în imediata vecinătate lucrul acesta ar trebui să mai îngăduie.
Ana Racu: „Nu sunt adepta pașilor grăbiți și făcuți de dragul urgenței sau profitând de situație, sunt adepta lucrurilor chibzuite, structurate, bazate pe recomandări care reies din documente internaționale, deci nu e vorba de un moft politic al cuiva și încă o dată reiterez cât de importantă este calitatea umană. Nu doar experiența profesională a celor care sunt implicați în echipele de negociatori atât în formatul „5+2”, cât și mă refer acum și la negocierile care se produc între Federația Rusă și Ucraina.”
Europa Liberă: Atunci când vorbim despre securitatea națională a Republicii Moldova luăm în calcul și securitatea energetică, și securitatea alimentară și multe, multe alte componente care ar trebui să consolideze această securitate. E vulnerabilă Republica Moldova ca stat?
Ana Racu: „Bineînțeles că suntem vulnerabili din varii perspective, cel mai elocvent exemplu – dependența de importurile din Ucraina. Și e foarte simțitor acest lucru, fiindcă o parte din produsele care se importau din Ucraina acum din cauza războiului nu mai pot să fie aduse.”
Europa Liberă: Și va crește costul pentru aceste produse, pentru că ele oricum vor fi importate?
Ana Racu: „E și firesc. Noi încercăm, guvernul are mai multe inițiative în sensul ca să diminueze impactul negativ care inevitabil s-a produs. Deci, ceea ce venea prin portul Odesa acum este redirecționat prin portul Constanța, bineînțeles că este vorba de un pic altă logistică și alte costuri, dar cel puțin pentru noi este important să asigurăm securitatea alimentară și energetică a țării și sunt mai multe acțiuni întreprinse de guvern în sensul acesta.”
Europa Liberă: Multă lume se neliniștește că ar putea să fie o criză alimentară. Îi calmați?
Ana Racu: „Sunt niște frici absolut firești, pentru că eu cred că noi avem și o memorie colectivă, cei care au trecut prin represalii, prin război, prin deportări și prin foamete nu au cum să nu-și facă griji. Noi mai avem oameni în viață care au trecut și au luptat în război, deci memoria aceasta a atrocităților este vie și s-a transmis din generație în generație. Bineînțeles și eu ca om în a doua săptămână de război m-am dus și mi-am dus la garaj niște crupe, sare, ulei...”
Europa Liberă: Bănuiesc că nu în cantități exagerate?
Ana Racu: „Desigur, e vorba de câteva cutii. Aceste acțiuni de panică sunt firești, ele trebuie să fie chibzuite, că noi nu vom ajunge la situația în care vom muri de foame, dar, totodată, trebuie să existe prudență și precauție și să fim economicoși acolo unde putem, să nu facem risipă de produse alimentare și să ținem cont că pentru a parcurge această perioadă grea e nevoie să mai strângem un pic cureaua.”
Europa Liberă: Forțele politice de la guvernare și cele din opoziție ar putea totuși să cadă de acord, să găsească un compromis ca în această perioadă destul de tulbure, destul de tensionată să existe doar acest interes național și interesul pentru a fi în slujba cetățeanului?
Ana Racu: „Nu aș vrea acum să mă pronunț pentru toți colegii mei din fracțiune, pentru că nu am nici dreptul s-o fac, eu nu sunt membră a Partidului Acțiune și Solidaritate, deși sunt deputat în cadrul fracțiunii PAS. Pot să spun câteva exemple când s-au votat unanim proiecte de legi care vizează anumite proiecte de infrastructură, anumite facilități economice, deci
Trebuie să intensificăm dialogul între toate forțele politice, mai ales atunci când este vorba de interesul național.
nu pot să spun că în sensul acesta avem o discrepanță totală de viziuni și o lipsă totală de coerență în tot ceea ce ține de interesul țării. Probabil că pe anumite subiecte noi trebuie să intensificăm dialogul între toate forțele politice, mai ales atunci când este vorba de interesul național, eu cred că aici ar trebui să primeze interesul cetățeanului și al țării și pe urmă alte angajamente politice. Și în sensul acesta, eu rămân a fi optimistă, dacă s-a putut vota pe câteva legi importante, nu văd de ce am putea să fim mai reticenți și noi, și colegii de legislativ când este vorba de un pericol sau un avantaj care trebuie să fie conștientizat de toată lumea.”
Europa Liberă: Așteptăm să fie instaurată pacea, ceea ce-și dorește fiecare, ca să fie liniște și pace în această regiune. Credeți că se va decide și vocea cărui stat va fi mai puternică în această regiune după ce se încheie această confruntare armată ruso-ucraineană?
Ana Racu: „Nu aș vrea să utilizez noțiunea „stat puternic” sau „stat slab”, pentru că ați văzut că, în lumina ultimelor evoluții, aceste noțiuni sunt cu limite foarte plutitoare. Nimeni nu ar fi putut spune acum un an că Republica Moldova o să fie în imediata vecinătate a luptei marilor puteri și noi vom apărea în toată presa internațională, și despre noi se va vorbi în diferite contexte, bineînțeles, și de jele, și de compătimire, și cumva de miză politică...”
Europa Liberă: Dar totuși, după furtul miliardului, acum se vorbește în altă lumină despre Republica Moldova?
Ana Racu: „Sunt lucruri pe care nu le putem pune în același coș, în sensul că faptul că a fost cumva pus în valoare de mai multe organisme internaționale și forțe politice, și presă internațională acest efort de suport al refugiaților este bine, în ceea ce ține de furtul miliardului și alte angajamente, lucrurile trebuie să rămână pe agenda politică și trebuie să fie consecvență în sensul acesta, și hoții trebuie să ajungă la pușcărie, pentru că a fi bun pe o parte și a nu duce până la capăt niște angajamente nu cred că ne face nouă față ca și stat. Bineînțeles că coraportul de forțe în ceea ce ține de războiul dintre Ucraina și Rusia la un moment dat va înclina într-o parte sau alta.”
Europa Liberă: Veți reuși să vă focusați pe implementarea reformelor, pentru că doar reformele pot să aducă prosperitate?
Ana Racu: „Noi nu ne-am dezis de ele, în continuare anumiți pași consecvent sunt întreprinși mai departe, altceva e că nu este viteza și randamentul așteptat din cauza acestor crize care au intervenit, pentru că nu poți să te lansezi în niște discuții pe anumite subiecte când știi că cineva de alături moare de foame sau are nevoie de asistență medicală, deci cumva lucrurile trebuie să fie făcute în paralel, dar nu în detrimentul cetățenilor noștri. Deci, lucrurile vor continua, bineînțeles că este foarte greu, trebuie să recunosc că este un mandat extrem de dificil și dacă există cineva care invidiază oamenii care se află acum la guvernare, eu cred că ar trebui să fie invers, ar trebui să ne compătimească pentru povara pe care o avem de dus.”
