Republica Moldova se află actualmente sub lupa Uniunii Europene. În ultima vreme, evoluțiile politice de la Chișinău sunt urmărite de la Bruxelles cu foarte mare atenție. Declarațiile aparțin deputatei europene din partea României, Corina Crețu, citate de TVR Moldova. În opinia ei există o anumită îngrijorare în legătură cu schimbările politice de la Chișinău. „Efectiv, Republica Moldova este sub lupă astăzi. La Luxemburg, în reuniunea miniștrilor de externe ai UE, a fost adăugat pe agendă punctul legat de situația din Republica Moldova, ceea ce înseamnă o preocupare și o îngrijorare. Nu putem anticipa, dar am văzut că unii discută inclusiv despre stoparea acestui ajutor financiar”, a declarat Corina Crețu.
În Moldova nu există servicii destinate victimelor violenței sexuale, sunt de părere mai mulți experți citați de IPN. Elena Bacalu, președinta Comisiei protecție socială, sănătate și familie, a spus că cel mai grav este faptul că de multe ori fenomenul violenței este acceptat de societate. După traumele prin care trec în cadrul familiei, victimele sunt judecate și condamnate de persoane apropiate. Potrivit Elenei Bacalu, în R.Moldova una din două femei a fost pe parcursul vieții victimă a violenței fizice, psihologice sau sexuale, din partea soțului sau a partenerului. „1/3 din femei, victime ale violenței domestice, nu au raportat cazurile de violență cu care s-au confruntat”, a spus Elena Bacalu.
Radio Chișinău îl citează pe liderul fracțiunii PAS, Igor Grosu care crede că s-ar încerca o nouă tergiversare a dosarului despre frauda bancară. „Dvs. cereți timp ca echipa Dlui Stoianoglo să intre în esență de ce s-a tărăgănat. Noi știm de ce s-a tărăgănat, dar am auzit niște bâlbe aici și în spatele acestor bâlbe eu cred că se dorește încă o tergiversare a acestui dosar”, a precizat Igor Grosu. Iar președintele Comisiei, deputatul PDM Alexandru Jizdan s-a referit și la necesitatea unor acțiuni mai prompte în privința recuperării banilor. „Procuratura să vină cu o concluzie și să depunem tot efortul ca banii furați să fie întorși. Noi discutăm acum proiectul bugetului și una din oportunitățile de a suplini bugetul este și rambursarea banilor furați”, a precizat Alexandru Jizdan.
R. Moldova trebuie să aibă propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean, nu să aștepte anumite deznodăminte în Ucraina. De această părere este editorialistul Nicolae Negru, citat de portalul Ziarul Național. „În cazul nostru, trebuie să avem propria strategie de rezolvare a conflictului transnistrean în interesul Republicii Moldova, nu să așteptăm, fataliști, ce se va întâmpla în Ucraina”, susține Negru. El a adăugat că rezultatele întâlnirii de la Paris, din 9 decembrie privind conflictul din estul Ucrainei, nu sunt „suficient de clare”.
În Republica Moldova nu există premisele unei deschideri a dosarului transnistrean. În chestiunea ucraineană, la Paris, Federația Rusă a făcut un mare pas înainte, a declarat Dan Dungaciu într-o analiză publicată pe portalul Universul.net. El afirmă că din perspectiva Republicii Moldova, este un semnal foarte important acela că a început dezghețarea conflictelor înghețate, „a început la cel mai înalt nivel, împreună cu lideri europeni de cel mai înalt rang”.
Cine își face în continuare iluzii că lucrurile se întâmplă ca și cum Republica Moldova nu ar exista sau ca și cum conflictul transnistrean nu e acolo, comite o mare eroare, consideră Dungaciu. „S-a întâmplat formatul Normandia după trei ani, a început dezghețul și evident că nu se putea ca toate problemele aflate în litigiu să fie rezolvate de la prima întâlnire”, explică el.
„Apărarea colectivă, răzeșii lui Ștefan și NATO la 70 de ani” – așa este intitulat editorialul semnat de Iulian Chifu pentru Deschide.md. Autorul scrie că statutul de membru NATO înseamnă o mai bună capacitate de apărare ale statelor ce-și doresc acest lucru – Republica Moldova, Ucraina, Georgia.
Chifu spune că state solide, stabile, fără conflicte, cu capacități de apărare întărite, cu control civil asupra structurilor militare și cu reforma sectorului de securitate făcută la frontieră, sunt în beneficiul NATO, a statelor din flancul estic și a oricui pentru că au capacitatea de a-și rezolva democratic problemele interne, pot să combată amenințările interne și pot să se apere, potrivit propriilor capacități, de amenințări militare externe.
„Și asta înseamnă asigurarea păcii și securității regionale, sprijinirea partenerilor și siguranță și liniște pentru cetățenii statelor din interiorul Alianței”, conchide autorul.
