Ministra a precizat că acest lucru va fi posibil după ce a fost adoptată o lege privind emisiile industriale și s-au făcut modificări la legea privind protecția aerului atmosferic.
„Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, va fi și un program de suport de înlocuire a foilor de ardezie cu ceva mai puțin nociv, de preluare a foilor de azbest pentru a fi ulterior lichidate într-o modalitate cât mai inofensivă pentru mediu”, a spus Iordanov.
Oamenii care au acoperișuri de ardezie din azbest crisotil le vor putea folosi în continuare, atâta timp cât foile vor rămâne intacte. Materialul devine toxic după deteriorare și atunci va trebui să fie înlocuit, a explicat ministra.
Deocamdată, încă nu a fost identificat locul unde vor fi stocate deșeurile de azbest și nici metoda prin care acestea vor fi lichidate.
Te-ar putea interesa și: Cetățenii pot vedea emisiile agenților economici din apropiere la un click distanță
Ministra Mediului a mai explicat că crisotilul nu a fost interzis în 2016, odată cu alte tipuri de azbest, din cauza că „este foarte mult folosit în construcții și a existat un lobby puternic atunci când s-au făcut modificările la legea privind protecția aerului atmosferic”.
Din acest motiv, R. Moldova a rămas o piață deschisă pentru producătorii de azbest, interzis în multe țări europene. Pe parcursul anilor 2018-2022, conform datelor Serviciului Vamal, R. Moldova a importat 366 tone de azbest crisotil, din Federația Rusă și din Ucraina.
Potrivit Inspectoratului de Mediu, foile de ardezie sunt utilizate cel mai des în gospodăriile casnice, în special din mediul rural, unde cota acoperișurilor de ardezie atinge aproape 70-80%. La fel, azbestul se regăsește în țevi și materiale pentru izolare termică.
Angajatorii nu declară muncitorii expuși la azbest
Declarat drept cancerigen de Organizația Mondială a Sănătății, azbestul prezintă pericol mai ales pentru oamenii care intră în contact direct cu acest material. Este vorba în special de muncitorii din construcții.
Încă din 2013, agenții economici sunt obligați să-și declare angajații care lucrează cu articole din azbest către centrele de sănătate publică teritoriale, însă nu o fac.
„Problema constă în faptul că în centrele de sănătate nu sunt specialiști acreditați care s-ar ocupa de maladiile cauzate de expunerea la azbest. De asemenea, angajatorii se tem că vor fi amendați. Astfel, hotărârile de guvern care au ca scop protecția oamenilor expuși la substanțe chimice, precum azbestul, rămân doar pe hârtie”, a spus Europei Libere medicul epidemiolog Olga Cara, de la Institutul Oncologic.
Studiile internaționale arată că expunerea îndelungată la azbest provoacă boli precum cancerul pulmonar, mezotelioma și azbestoza. În R. Moldova tumorile pulmonare ocupă locul patru printre cele mai răspândite tipuri de cancer. În anul 2022 au fost înregistrate 852 de cazuri, însă Institutul Oncologic nu poate spune câte dintre acestea au fost cauzate de expunerea la azbest.
După cum explică Olga Cara, în R. Moldova nu a fost studiată suficient legătura cauzală dintre expunerea la azbest și apariția cancerului, acest lucru fiind dificil și din cauza că primele efecte ale expunerii prelungite la azbest apar în 10-20 de ani, iar cancerul - până la 40 de ani de la expunere.
Nimeni nu a fost amendat
Inspectoratul de Stat al Muncii efectuează anual controale la agenții economici, însă până în prezent niciunul nu a fost sancționat pentru încălcarea securității muncii prin utilizarea substanțelor nocive, precum azbestul. Pentru astfel de încălcări, legislația prevede amenzi de până 25.000 de lei.
Controalele au loc conform unor criterii de risc, declararea cărora rămâne la discreția angajatorilor.
„Noi intuim că anumite companii ar putea utiliza azbestul, de exemplu, în foile de ardezie, dar nu cunoaștem dacă ele într-adevăr conțin azbest, dacă există pericol pentru sănătate și cum se calculează gradele de risc, ceea ce e o problema mare”, a spus Europei Libere șeful adjunct al Direcției de politici în domeniul raporturilor de muncă de la Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Igor Ciloci.
Potrivit funcționarului, Inspectoratul Muncii și ministerul de profil se află într-un proces continuu de reorganizare încă din 2017 și, inclusiv din această cauză, nu s-au făcut toate controalele la timp și nu s-au aplicat pedepse.
„Sperăm că după reorganizare, inspectorul va avea instrumentele necesare ca să asigure controlul, căci atunci când inspectorul muncii se duce o dată pe an și mai mult nu are dreptul să viziteze întreprinderea, e cam complicat să tragă concluzia că acolo lucrurile se vor schimba”, susține Igor Ciloci.
Inspectorii pot face controale inopinate la companii doar în baza unei plângeri semnate, petițiile anonime nefiind examinate, iar acest lucru expune angajatul, recunoaște Ciloci.
Deșeurile de azbest ajung la groapa comună
R. Moldova are reguli ce țin de modalitatea de colectare și de transportare a deșeurilor periculoase, precum azbestul de crisolit, însă acestea nu sunt respectate.
„Din cauza că nu avem o stație sau un poligon unde să colectăm aceste deșeuri periculoase ele se transportă și se stochează la gunoiștile locale, ceea ce evident este un risc pentru sănătatea populației”, a explicat ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.
De asemenea, nu există operatori economici autorizați pentru gestionarea acestor tipuri de deșeuri, iar responsabilitatea rămâne pe umerii producătorilor sau vânzătorilor materialelor din azbest. Agenția de Mediu nu știe dacă vreun agent economic și-a asumat această responsabilitate.
Până vor găsi o soluție, autoritățile recomandă ca aceste deșeuri să fie stocate în locuri sigure, izolate de factorii de mediu care amplifică emisiile de particule de azbest, ca temperaturile înalte și ploile.
