Prim-ministrul Natalia Gavrilița este joi într-o vizită oficială în România, la invitația omologului român, Nicolae Ciucă. O premieră pentru noul premier de la București, recent numit în funcție după o lungă criză politică. Încheiată cu „marea coaliție” dintre Partidul Liberal și fosta opoziție social-democrată, PSD.
Premierul Gavrilița va avea cum șansa de a sonda noua guvernare de la București și deschiderea sa față de R. Moldova.
Un interviu cu politologul de la București Radu Carp .
Radu Carp: „În primul rând, este prima vizită a unui șef de guvern într-o altă țară, la București, după instalarea noului guvern Ciucă. Și atunci, cred că e o semnificație aparte, în sensul că Republica Moldova marchează acest moment al unei relații cu totul speciale cu România.
În al doilea rând, dna Maia Sandu atunci când a venit la București a semnat o Foaie de parcurs privind domeniile prioritare ale cooperării și, iată, cred că la mai puțin de o lună prim-ministrul Republicii Moldova vine la București pentru a vedea cum anume pot fi puse în aplicare capitolele acestei strategii.
E foarte bine că este însoțită și de ministrul energiei, pentru a vedea cum pot fi puse în aplicare anumite proiecte comune. Deci, este o abordare nouă și foarte pragmatică.”
Europa Liberă: Apropo, după vizita Maiei Sandu la București, recenta vizită pe care a efectuat-o peste Prut, s-a vorbit mult despre reconfirmarea relației speciale, privilegiate de parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care se bazează pe comunitatea de limbă, cultură, istorie, oferind ocazii ca să fie evaluat stadiul implementării deciziilor convenite, dar acum s-ar părea că de la vorbe se trece și la fapte mai insistent.
Radu Carp: „Da, e un lucru îmbucurător, pentru că, repet, a trecut mai puțin de o lună de la vizita dnei Maia Sandu și o asemenea reacție rapidă nu-mi aduc aminte să fi fost în relațiile dintre Republica Moldova și România. Acum sigur că documentul respectiv ar fi trebuit supus și unei dezbateri publice, pentru a vedea în ce fel, într-adevăr, aceste domenii sunt prioritare, dar faptul că există această voință din partea Guvernului de la Chișinău arată că ambele țări înțeleg să-și pună împreună toate resursele de care dispun.
Nu sunt multe resurse, nu e vorba de o colaborare de tipul, nu știu, Germania-Austria, dar important este că există o voință politică pentru a pune în comun absolut toate resursele de care dispun cele două țări pentru o mai mare apropiere și, de asemenea, pentru ca Republica Moldova să fie și mai apropiată de Europa.”
Europa Liberă: Să vorbim despre dimensiunea energetică, pentru că a revenit în actualitate subiectul importului de resurse energetice de către Republica Moldova și că aceste resurse vin doar din Federația Rusă, și s-a insistat pe ideea că a devenit funcțional gazoductul Iași-Chișinău, dar deocamdată se pare că nu va curge gazul. Ce efort trebuie să facă România pentru a putea transporta gaze spre Republica Moldova? Și poate face acest efort?
Radu Carp: „Da, sigur că poate face acest efort. România are o importantă capacitate neexploatată integral de gaz din resurse proprii, totul este să existe capacități de extracție și, mai ales, de depozitare pentru a se alimenta acest flux. Aici este miza acestui gazoduct: de a găsi cele mai bune modalități, pentru ca fluxul de gaz să funcționeze.
Miza acestui gazoduct: de a găsi cele mai bune modalități, pentru ca fluxul de gaz să funcționeze...
Este, într-adevăr, un lucru puțin mai complicat decât elaborarea propriu-zisă a gazoductului, probabil va mai dura până când se vor stabili și aceste detalii tehnice, dar, pe de altă parte, haideți să ne uităm ce se întâmplă în Germania cu Nord Stream. Până de curând și în Germania, chiar cu gazoductul terminat, s-a întârziat foarte mult și se întârzie din cauza unor aprobări tehnice. Deci, e o chestiune de durată, nimeni nu se așteaptă la miracole de azi pe mâine, dar simplu fapt că, mă rog, construcția este finalizată arată că ne apropiem vertiginos de momentul în care gazoductul va fi funcțional.”
Europa Liberă: Acest „război al gazelor” a făcut ca cele două părți – Chișinăul și Bucureștiul – să implementeze cu o viteză mai rapidă și proiecte în domeniul energetic, dar proiectele acestea sunt destul de costisitoare.
Radu Carp: „Da, este foarte adevărat. E foarte greu în general ca două țări să-și pună în comun infrastructura energetică. S-a încercat asta încă din anii ’90 în relația cu Republica Moldova, sunt obstacole inerente, mixul energetic al României este o ecuație în transformare. Am văzut recent că România insistă și pe adăugarea acestei energii nucleare, care poate fi rezultată din reactoarele de mici dimensiuni de astea cu tehnologie americană. În ce măsură aceste chestiuni se vor realiza în viitorul apropiat rămâne de văzut, dar acesta este un indiciu al faptului că chiar și România caută cea mai bună formulă de mix energetic.
Nicio țară din lume nu are rezolvată această problemă de a avea formula ideală, pentru că, pe de o parte, vechile tehnologii sunt poluante, dar sigure, noile tehnologii sunt mai puțin poluante, dar sunt mai puțin sigure, trebuie testate. Chiar și această energie nucleară, care este produsă de aceste firme americane, e nevoie să fie testată, deocamdată se anticipează câteva rezultate, dar nu putem ști care vor fi obstacolele. Deci, e o problemă la nivel mondial, dar faptul că se discută cu cărțile pe masă și România declară în mod onest ce poate face și ce nu poate face în acest domeniu arată că ne aflăm într-o etapă destul de avansată a discuțiilor.
Sigur, interconectarea energetică a sistemelor din două țări nu este o chestiune care să poată fi rezolvată nici măcar într-un an, dar e important să existe un calendar, e important ca Planul de acțiuni care a fost semnat de dna Maia Sandu să fie aplicat încă din anul acesta și astfel putem să evoluăm în această relație bilaterală.”
Europa Liberă: Cele două părți pun acum accent și pe proiecte care conectează Chișinăul cu spațiul Uniunii Europene prin intermediul României pentru a aduce beneficii reale și concrete tuturor cetățenilor, așa spun autoritățile. Un alt proiect este Autostrada Unirii.
Radu Carp: „Atunci când există voință politică, se pot rezolva foarte rapid unele lucruri. Am citit, de exemplu, că în momentul în care România a cedat Basarabia, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, ultimii cetățeni români care au plecat din Basarabia au fost cei care lucrau la Autostrada Iași-Chișinău. Exista în perioada interbelică un asemenea proiect, sigur gândit la parametrii de atunci, mult mai puțin evoluat decât astăzi, dar asta ne arată că proiectul nu e chiar atât de imposibil.
Ultimii cetățeni români care au plecat din Basarabia au fost cei care lucrau la Autostrada Iași-Chișinău...
Mai multe despre A8, AICI.
Sigur, chiar și Autostrada Târgu Mureș-Iași e pusă sub semnul întrebării, sunt diferite studii de fezabilitate care nu au fost aprobate, nu corespundeau obiective, dar până la urmă se va face, iar extensia către Chișinău nu mi se pare imposibilă. Însă cred că discuția trebuie accelerată și dacă ar fi să spun care ar fi cel mai urgent subiect pe ordinea de zi, cred că acesta ar fi...”
Europa Liberă: Totuși, e vorba de câteva sute de kilometri buni.
Radu Carp: „Da, da, dar dintr-un motiv puțin mai complicat. De exemplu, Austria a spus că renunță la construcția de autostrăzi, cele care erau în construcție, pentru a se alinia obiectivelor economiei verzi ale Uniunii Europene.
Probabil că și România, România va trebui să se grăbească foarte mult cu proiectare de autostrăzi și cu studii de fezabilitate, pentru că va veni un moment în care se va spune: „Stop!”. E vorba de autoturisme care poluează, e vorba de protecția mediului până la urmă și nu se vor mai acorda bani pentru asemenea inițiative. Și chiar dacă pare un proiect îndepărtat, cred că cel puțin pe această parte legată de studii de fezabilitate și legată de posibilități de a găsi finanțare ar trebui să gândim mult mai rapid decât pare acest proiect.”
„Ceilalți” - un podcast cu și despre tinerii din România și R. Moldova
Europa Liberă: În ultimul timp, se observă un interes al României pentru rezolvarea „conflictelor înghețate” din regiune și, în general, pentru ceea ce se întâmplă în jurul Mării Negre. Dosarul transnistrean poate fi printre prioritățile dialogului moldo-român?
Radu Carp: „Probabil că în întâlnirile pe care le va avea dna Gavrilița va face și un update la ce s-a întâmplat în dosarul transnistrean de la vizita dnei Maia Sandu până în prezent, pentru că, repet, e vorba de un nou prim-ministru în România, dl Ciucă nu era în funcție când a venit dna Maia Sandu și e necesar să existe o prezentare a evoluțiilor din dosarul transnistrean.”
Europa Liberă: Șeful diplomației de la București este promotorul unor inițiative referitoare la soluționarea „conflictelor înghețate”.
Obiectivul este ca autoritățile române să cunoască foarte exact situația...
Radu Carp: „Exact. Și, probabil, dl Aurescu va fi prezent la toate aceste întâlniri. Și obiectivul este ca autoritățile române să cunoască foarte exact situația, pentru că, în definitiv, România nu este parte a acestui proces și e nevoie de o legătură foarte strânsă cu autoritățile de la Chișinău pentru a ști exact unde ne situăm, care este poziția Federației Ruse. La București se știu aceste lucruri doar din declarații, din declarațiile dlui Popescu, din declarațiile diplomaților ruși, dar relatări directe despre contactele cu partea rusă, despre obstacolele întâmpinate, cred că e absolut benefic să fie discutate la București toate acestea.”
Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă acum în regiune trezește neliniște și la Chișinău, și la București. Mă refer la tensionarea relațiilor dintre Rusia și Ucraina. Dvs. v-ați expus pe marginea acestui subiect. Credeți că Putin ar putea să atace sau nu Ucraina?
Radu Carp: „Am văzut și eu declarația la NATO a oficialului american care spunea că nu trebuie subestimat potențialul irațional al lui Vladimir Putin. Cu alte cuvinte, deși argumentele raționale converg în direcția dezescaladării conflictului, nu știm ce se va întâmpla. Decizia privind invadarea Crimeii a fost luată foarte rapid, fără să existe date coerente de pe teren, pe baza unor informații trunchiate, e posibil ca și astăzi Rusia să se afle exact în aceeași situație, oricât ar părea de paradoxal, efectiv să nu existe informațiile reale despre Ucraina, pentru că propaganda rusă a fost întotdeauna în favoarea ideii că în Ucraina se află forțe militare importante NATO, că, în fine, serviciile de spionaj din toată lumea sunt active, că se aduce armament încontinuu, se aprovizionează armata ucraineană cu bani în neștire.
Deci, toate aceste lucruri promovate de propaganda rusă, probabil se întorc ca un bumerang, pentru că, în momentul în care difuzezi atâta propagandă, ești inevitabil victima propagandei. Probabil că asta se întâmplă și la Moscova în prezent, există o supraestimare a implicării NATO în Ucraina, în realitate există o colaborare bilaterală, categoric, Ucraina a achiziționat armament, dar raportul de forțe între Rusia și Ucraina este cu totul disproporționat în momentul de față. Ucraina nu este o amenințare pentru Rusia, așa cum e prezentată la posturile de televiziune de la Moscova. Deci, existența acestei propagande perturbă orice analiză rațională despre ce se va întâmpla. De aceea, cred că trebuie să fim rezervați, ce observăm este că toate mijloacele pentru de-escaladarea situației au fost puse în mișcare.
Sigur, nu s-a apăsat butonul nuclear, nimeni nu a spus până acum că Ucraina trebuie să intre în NATO mâine, acesta ar fi butonul nuclear din partea occidentalilor. Nu s-a spus asta, dar în orice caz faptul că SUA au ajuns pe aceeași lungime de undă cu Germania în legătură cu Nord Stream arată că există o îngrijorare foarte serioasă legată de Ucraina la nivelul SUA și al partenerilor occidentali în general.”
Europa Liberă: Și revenind la cooperarea moldo-română pe dimensiunea economică, piața românească a devenit o piață foarte atractivă pentru mărfurile din Republica Moldova și de aici se consideră că și crește exportul către piața Uniunii Europene, dar mai sunt rezerve nevalorificate. Pe dimensiune executivă, cei doi premieri vor insista mai mult pe cooperarea economică, nu?
Radu Carp: „Da, este foarte adevărat, Republica Moldova trebuie să găsească mai multe instrumente pentru ca România să fie o piață de desfacere. Pe de altă parte, momentul este foarte dificil, pentru că în întreaga Europă au crescut facturile la gaz, la electricitate și atunci producția acestor bunuri este mai îngreunată decât era în urmă cu câteva luni. Acesta-i un moment mai dificil și momentul acesta se resimte cam în toată Europa, inflația a mers cu precădere în ceea ce privește produsele alimentare.
Republica Moldova, nefiind în Uniunea Europeană, nu este afectată de această tranziție la economia verde și poate avea produse mai ieftine...
Sigur, acest fapt a fost și un avantaj, pentru că Republica Moldova, nefiind în Uniunea Europeană, nu este afectată de această tranziție la economia verde și poate avea produse mai ieftine sau să păstreze prețurile actuale la produse, fără a fi nevoită să crească prețurile datorită utilităților.
Aceasta ar trebui să fie abordarea economică corectă: faptul că România are o supapă de salvare pe care alte țări din Europa nu o au, confruntate cu aceste creșteri de prețuri la produsele alimentare.”
Europa Liberă: Va continua România să acorde asistență financiară Republicii Moldova, nu au fost valorificate cele 100 de milioane de euro, anterior, Guvernul de la București spunea că vor fi puse condiționalități pentru ca să fie oferită întreaga sumă. Contează culoarea politică a guvernării sau vor fi oferite aceste mijloace financiare Republicii Moldova fără condiționalități?
Radu Carp: „Condiționalitățile nu sunt politice, condiționalitățile țin de capacitatea de absorbție a Republicii Moldova, a instituțiilor Republicii Moldova și, de asemenea, de respectarea statului de drept. Nu este un moft, argumentul este foarte ușor de apărat, în sensul că este nevoie de o justiție funcțională. Atunci când apar litigii legate de aceste fonduri, ele să poată fi rezolvate absolut echitabil, fără niciun fel de influență din partea factorului politic. Asta e miza.
România nu dorește să implementeze un anumit model de procuror sau de instanță, sau de funcționare a unei primării din Republica Moldova, nu, condiționalitățile României sunt mult mai slabe decât ale Uniunii Europene, ele privesc strict condițiile care țin de absorbția normală a fondurilor și cel mai bun argument că aceste condiționalități sunt în ceea ce trebuie este faptul că până acum unele fonduri nu au fost absorbite. Din ce motiv? Tocmai pentru că nu exista această capacitate a instituțiilor de a genera proiecte. E o problemă mai generală, e valabilă și în România, e valabilă și în Republica Moldova, să știți.
E esențial să existe proiecte bune și care să poată fi finanțate...
Discutam cu un director de bancă din România care îmi spunea foarte cinstit: „Avem mai mulți bani decât proiecte pe care le putem finanța”. E esențial să existe proiecte bune și care să poată fi finanțate. La fel se întâmplă și în Republica Moldova, creșterea capacității acesteia de absorbție este vitală pentru viitorul apropiat.”
Europa Liberă: Și pe final, pandemia a îngreunat trecerea hotarelor. Ar putea, ar trebui să discute cei doi premieri cum ar putea să ușureze trecerea cetățenilor din Republica Moldova în România și din România în Republica Moldova?
Radu Carp: „Și aici cred că există o soluție. Marea Britanie a generat un sistem propriu de certificat verde pe care Comisia Europeană a recomandat statelor membre să-l recunoască, cred că și Republica Moldova ar trebui să facă acest lucru, care este foarte simplu. Tehnologia de generare a unui certificat verde, a unui cod QR e banală pentru specialiștii în IT.
Deci, dacă Republica Moldova va avea intenția de a genera un asemenea certificat și de a cere la Bruxelles ca el să fie recunoscut, cred că toate aceste lucruri s-ar simplifica în relația cu România unde, într-adevăr, fluxul de călători este foarte mare în general.”
Europa Liberă: Și mai ales că vin sărbătorile de iarnă și că mulți doritori din Republica Moldova sunt ca să ajungă pe munții din România.
Radu Carp: „Sărbători care vor continua și în luna ianuarie, pe stil vechi. Deci, va fi practic o lună de zile în care circulația va fi mai intensă decât de obicei.”
