Linkuri accesibilitate

Raisa Asauliak: Festivalul „Cesnok” va aduna, în premieră, regizori de film de pe ambele maluri ale Nistrului


La Festivalul „Chesnok” din Transnistria

Detalii despre Festivalul de Film Documentar „Cesnok” din regiunea transnistreană, de la una din organizatoarele evenimentului.

În regiunea transnistreană, între 13 și 19 mai, se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film Documentar „Cesnok”, organizat de Centrul „Apriori” din Tiraspol. Festivalul este sprijinit de organizația cehă „People in Need”, ambasada Germaniei și a Olandei în România, precum și programul Transition Promotion al Ministerului ceh de Externe.

Interviu cu Raisa Asauliak despre Festivalul „Chesnok”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:23 0:00
Link direct


Europa Liberă: În Transnistria, se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film Documentar „Cesnok”. Ce pregătiți pentru această ediție?

Raisa Asauliak
Raisa Asauliak

Raisa Asauliak: În afară de proiecțiile de film, vom organiza un workshop consacrat filmului documentar pentru cei interesați de acest subiect, cei care vor să-și dezvolte talentul. Pentru prima dată, în acest an lansăm un concurs deschis pentru regizorii din regiunea transnistreană și Republica Moldova, care ne vor expedia filmele lor. În programul nostru intră și o secțiune aparte pentru tineri, deci vom avea proiecții de filme pentru adolescenți.

Europa Liberă: Câte filme vor rula? În ce orașe se va desfășura festivalul?

Raisa Asauliak: Aproximativ 20 de filme. Festivalul nostru este itinerant și se desfășoară în cinci orașe: Râbnița, Tiraspol, Dubăsari, Bender și în capitala Republicii Moldova, Chișinău.

Festivalul va avea loc, chiar dacă organizația noastră riscă să fie închisă...

Europa Liberă: În Transnistria a fost adoptată anul trecut o lege care interzice ONG-urilor să se ocupe de politică - o noțiune vagă, ușor interpretabilă, sub incidența căreia ar putea intra practic orice activitate desfășurată de organizațiile nonguvernamentale din stânga Nistrului. În baza acestei legi, Procuratura de la Tiraspol a adus niște acuzații centrului Apriori. Cât de dificil este să organizați festivalul „Cesnok” în aceste condiții?

Raisa Asauliak: La sfârșitul anului 2018, procuratura a emis o dispoziție în care a susținut că organizația noastră a încălcat această lege și a organizat evenimente cu tentă politică. Ni s-a transmis să corectăm greșelile și să nu le mai facem pe viitor.

Sunt multe nuanțe aici și e destul de dificil de explicat, dar, în general, organizația noastră nu a fost de acord cu această dispoziție și a pornit un proces împotriva procuraturii pentru ca instanța să o anuleze. Ședința de judecată a avut deja loc și cererea noastră a fost respinsă.

Noi continuăm să organizăm festivalul chiar în aceste condiții. Deocamdată, nu am întâmpinat probleme, să vedem ce se va întâmpla în continuare. Dar da, cred că organizația se află în pericol și riscă să fie închisă.

Europa Liberă: Ce se va întâmpla dacă organizația va fi închisă? Va mai avea loc festivalul?

Raisa Asauliak: Cred că festivalul va avea loc oricum. Dacă organizația va fi închisă, nu știu dacă vom reuși să organizăm festivalul în aceleași locuri pe care le-am planificat deja, dar festivalul va avea loc oricum. Dacă nu vom avea acces la locurile unde ne-ar plăcea să organizăm proiecțiile, vom căuta locuri noi.

La ediția 2018 a festivalului Cesnok
La ediția 2018 a festivalului Cesnok

Europa Liberă: Câți oameni au venit la festivalul de film de anul trecut?

Raisa Asauliak: E dificil să vă spun câți oameni au fost la festival. La fiecare proiecție, numărăm câți oameni sunt în sală. Respectiv, aceeași persoană poate vedea mai multe filme sau unul singur. Dacă în 2017 am avut 1200 de vizionări, atunci anul trecut au fost peste 2400.

Europa Liberă: Cum reacționează publicul din Transnistria la filmul documentar?

Raisa Asauliak: Publicul reacționează foarte bine. Oamenii vin cu plăcere. Când am introdus în program pentru prima dată filmele pentru adolescenți, ne era teamă că nu-și vor găsi publicul. Frica noastră a fost neîntemeiată. Au venit foarte mulți oameni care înțeleg că nu vor mai avea ocazia să vadă astfel de filme.

Europa Liberă: Puteți să ne povestiți ce filme vor fi anul ăsta?

Au venit foarte mulți oameni care înțeleg că nu vor mai avea ocazia să vadă astfel de filme...

Raisa Asauliak: Pentru proiecții, noi selectăm filme de la marile festivaluri europene precum Berlinare, Sheffield, One World, Movies that Matter, Docudays, Decfest. Din filmele acceptate la aceste festivaluri, le alegem pe cele mai bune, așa ni se pare. Desigur, suntem constrânși de o anumită limită. Deocamdată, ne permitem doar 20 de filme.

De obicei, încercăm să alegem filme care vorbesc despre drepturile omului, despre modul în care oamenii din diferite țări ajung să-și protejeze drepturile sau să obțină dreptate. Alegem filme despre oamenii care își împlinesc visele, în ciuda stereotipurilor care există în societate. De asemenea, încercăm să selectăm filme care vorbesc despre probleme de actualitate. De regulă, includem filme despre persoane cu dizabilități, probleme de mediu.

În acest an, vor fi mai multe filme despre persoanele cu dizabilități. Vom avea și filme despre război sau impactul acestuia asupra vieții oamenilor. De exemplu, despre ce se întâmplă în Ucraina, cum războiul afectează oamenii. Avem și un scurtmetraj deosebit despre războiul nuclear.

Alegem filme despre oamenii care își împlinesc visele, în ciuda stereotipurilor care există în societate...

Vom proiecta, de asemenea, un film despre refugiați și fluxul acestora în Europa. Avem o selecție interesantă pentru adolescenți în acest an. Un film absolut minunat, „Zborul Anei”, care spune povestea unei fete care crește cu sindromul Tourette, o trăsătură foarte specială. Va fi interesant de urmărit. Filmul „Ascultă” scoate la iveală probleme reale ale copiilor care apelează la o linie de ajutor pentru copii și adolescenți.

Anul acesta, multe din problemele pe care le discută filmele sunt reflectate în sânul familiei. De exemplu, unul dintre filme, „Mama albă” prezintă viața unei familii cu mulți copii adoptați. Cu toate acestea, părinții decid să mai adopte un copil care are o dizabilitate. Filmul arată viața familiei din interior.

Europa Liberă: În acest an, se pare că veți rula mai multe filme documentare ale regizorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Ați lansat și un anunț public, încurajând regizorii locali să participe cu propriile creații. Câți au aplicat?

Raisa Asauliak: În acest moment avem 17 cereri. Sunt regizori din Moldova și Transnistria. Filmele sunt la fel, despre persoane cu dizabilități, viața pensionarilor, meseriile oamenilor.

Europa Liberă: Ce dificultăți întâmpină tinerii care vor să facă film documentar în Transnistria?

Raisa Asauliak: Din câte știu, în Transnistria nu avem oportunități educaționale pentru cei interesați de filmul documentar. Există facultăți pentru tinerii care vor să devină jurnaliști, dar reportajele de televiziune nu sunt filme documentare. Oamenii care vor să învețe cum să producă un documentar în Transnistria nu au unde să o facă. În acest sens, sper că festivalul nostru oferă o astfel de șansă. Am organizat un workshop anul trecut și revenim cu un nou atelier în acest an.

În cadrul atelierului, expertul oferă sfaturi, recomandări, cum să faci anumite lucruri, ce greșeli să eviți. Anul trecut au fost prezentate o mulțime de exemple, multe creații interesante. Se discută diverse aspecte legate de producția filmelor: cum să lucrezi cu protagonistul, unele aspecte tehnice, cum să construiești o secvență video.

Europa Liberă: Filmul documentar are un potențial enorm să schimbe valori și mentalități. Ce credeți că poate schimba în Transnistria?

Festivalul nostru poate oferi oamenilor un punct de vedere alternativ cu privire la diferite probleme...

Raisa Asauliak: După părerea mea, festivalul nostru poate oferi oamenilor un punct de vedere alternativ cu privire la diferite probleme. De cele mai multe ori, când ne confruntăm cu o problemă, avem posibilitatea să auzim părerea unei singure părți.

Filmele documentare, cele pe care le prezentăm noi în festival, sunt unice prin faptul că sunt deseori foarte personale. Eu, când le urmăresc, nu mă îndoiesc de faptul că acești oameni sunt foarte sinceri.

Eu cred că filmele de la festivalul nostru lărgesc orizontul gândirii. Atunci când vezi pe cineva adesea foarte tânăr, poate chiar mai tânăr decât tine... și acel cineva e neînfricat și-și urmează visul, asta inspiră și motivează.

XS
SM
MD
LG