Scena politică internațională este dominată în aceste zile de problema migrației: Statele Unite sunt criticate pentru practica discutabilă de a-i lua pe copii miori de la părinții care au încercat să intre ilegal în țară; guvernul de coaliție din Germania riscă să se rupă din cauza controverselor privind înăsprirea legilor privind imigrația iar în Europa, mai ales în Europa centrală, populismul prinde aripi, hrănindu-se din temerile provocate de imigranție. Cum 20 iunie este Ziua Mondială a Refugiaților, corespondenta noastră a stat de vorbă cu expertă în politici europene de la Bucureşti.
Raluca Răducanu: „Raportat la ce se întâmplă în mod real cu cei care solicită azil în Europa și în alte părți ale lumii, deoarece emigranții nu vin doar spre Europa, aș zice că ne confruntăm cu toții cu un vid etic.
Sunt, în momentul acesta, aproximativ 68 de milioane de emigranți în lume, migrați care au fost nevoiți să-și părăsească țara de origine din cauza conflictelor, majoritatea vin din Africa Sud-Sahariană și din Orientul Mijlociu. Majoritatea au plecat de acolo în urma unor conflicte la care nu au contribuit și au fost, mai degrabă, folosiți de puteri mai mari. Prin urmare, acum cu toții caută un loc unde să poată trăi și atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, până de curând, s-au promovat ca fiind teritorii și spații culturale care promovează drepturile omului.”
Europa Liberă: Ziceți până de curând. De ce?
Raluca Răducanu: „Pentru că Statele Unite tocmai s-au retras din Comitetul Națiunii Unite pentru Drepturile Omului, pentru că vedem cu toții disputele care au loc la granița cu Mexicul, vedem ce se întâmplă în Uniunea Europeană, unde Guvernul italian refuză să acorde unei nave care transporta emigranți din Africa, deci, refuză dreptul de a acosta, punând în pericol peste șase sute de oameni. Vedem un întreg val
O întreagă paletă de populiști care tind spre așa-zise democrații liberale în centrul cărora nu se află preocupările pentru drepturile omului...
populist în Uniunea Europeană. Și aș vrea să menționez aici, pe lângă Italia, Austria, Polonia și Ungaria, care de curând discută despre elaborarea unui pachet de legi prin care ONG-urile care ajută emigranții să plătească cu 25 la sută mai multe taxe. Vedem ce se întâmplă inclusiv în Germania, în Bavaria mai exact. Avem o întreagă paletă de populiști care tind spre o democrație iliberală – democrații liberale în centrul cărora nu se află preocupările pentru drepturile omului.”
Europa Liberă: Într-o postare, azi-dimineață, de Ziua refugiaților, pe o rețea de socializare, ați zis că vă e rușine că trăiți într-o astfel de lume. Cum s-a ajuns aici, doamnă Răducanu?
Raluca Răducanu: „Trecem prin această perioadă de vid etic, despre care spuneam la început, din cauza faptului că nu mai avem lideri educați într-un spirit umanist, primează interesul personal. Pe lângă asta, se pare că este o carență în educație nu neapărat doar la nivelul liderilor, ci și la nivelul populației, atât din Uniunea Europeană, cât și din Statele Unite ale Americii.
Citisem ieri un raport care demonstra că foarte puțini sunt cei care reușesc să facă o distincție clară între știri reale și fake news sau propagandă. Și promovând astfel de mesaje, iar receptorii nefiind suficient de educați încât să facă diferența dintre ce este real și ce este imaginar, ajungem în acest vârtej al populismului care riscă să pună în pericol Uniunea Europeană după alegerile europarlamentare din 2019 și, cumva, ne pune pe toți în fața unei noi configurații în relațiile internaționale la care nu ne așteptam neapărat.”
Europa Liberă: Ați spus că nu mai avem lideri educați în spiritul umanist. Unde s-au pierdut?
Raluca Răducanu: „Politicienii au uitat, probabil, că unul dintre rolurile lor este acela de a educa populația. Au preferat, în ultimii ani, să aleagă mesaje facile, care au prins rapid în rândul electoratului, și putem să ne uităm la ce se întâmplă acum cu Marea Britanie, și s-a creat un cerc vicios din care acum v-a trebui să ieșim.”
Europa Liberă: Dar și migrația, în acest timp, s-a amplificat mult. Ar fi și acesta un factor - s-a amplificat, au apărut probleme în țări în care ne-am obișnuit să credem că toată lumea încape și toată lumea trăiește frumos și bine?
Raluca Răducanu: „De fapt, în 2018, numărul migraților care veneau dinspre Africa și dinspre Orientul Mijlociu în Europa a scăzut cu aproape o jumătate față de 2017, iar fenomenul acesta a fost folosit mai degrabă de politicieni populiști decât s-a încercat să se găsească soluții europene la niște probleme regionale foarte mari. Oamenii aceia care au plecat, nu au plecat să vină după ajutoare sociale, ei au plecat pentru că acasă la ei, fie că vorbim de Irak, sau de Afganistan, sau de Siria, totul este distrus. Prin urmare, au fost nevoiți să caute alte locuri în care să poată trăi. Iar răspunsul pe care l-au primit din partea populiștilor europeni a fost acela că sunt teroriști, că vin să islamizeze Europa, acesta fiind mesajul care prinde foarte bine la un anumit tip de populație mai puțin educată, așa cum am spus.
Deci, cercul acesta vicios nu a fost creat automat, ci a fost creat de niște politicieni iresponsabili care promovează mesaje propagandistice, până la urmă, de tip nazist, trebuie să spunem cuvintelor pe nume.”
Europa Liberă: Revenim imediat la această idee a dumneavoastră. Voiam, totuși, să remarc aici că mai există lideri europeni care caută soluții. Soluțiile, totuși, ar fi unde? Pentru că ziceați mai devreme că politicienii, în loc să caute soluții, au mers pe calea cea mai proastă care se putea.
Raluca Răducanu: „În Uniunea Europeană, soluțiile sunt la nivelul Consiliului European sau la nivelul Comisiei Europene. Ar trebui să existe o politică integrată față de solicitanții de azil politic. În prezent, fiecare stat are propria politică, sunt și statele pe care le amintisem, Italia, Austria, Polonia, Ungaria, care cad spre autoritarism, care preferă alte soluții. Dar cred că o rezolvare este în instituțiile europene, vorbim de Parlament, Comisie, Consiliul European. Și ar putea pleca de la identificarea soluțiilor pentru oamenii care se află în nevoie și nu de la găsirea unor noi debușeuri electorale pentru alegerile care stau să vină peste tot în Uniunea Europeană.
Până în prezent nu s-au căutat soluții în mod real. Dar oamenii aceștia, care vin spre Uniunea Europeană, sunt oameni foarte educați, repet, nu au plecat din statele lor de origine din cauza sărăciei, au plecat pentru că acolo sunt războaie. Dar sunt oameni foarte educați, care au terminat facultăți, care sunt specialiști pe domeniile lor și eu cred că noi cu toții putem să beneficiem de expertiza lor.
Deci, dacă privim din acest unghi problema, de fapt, nu este o problemă. Problemă devine doar dacă alegem să privim dinspre unghiul celălalt, acela că ei sunt, de fapt, un pericol pentru cultura europeană și un pericol de securitate. Ori lucrurile stau exact invers.”
Europa Liberă: Acum revenim la ceea ce spuneați mai devreme, și scriați că cei care aud discursuri discriminatorii la adresa refugiaților, migraților și mai că și le reproduc, să știe că, în acel moment, devin complici sau purtători ai unor mesaje propagandistice de tip nazist. Ce ar fi un discurs discriminatoriu la adresa migraților?
Raluca Răducanu: „Acela că migrații sau solicitanții de azil sunt teroriști, acela că islamizează Europa. Nu aș vrea să reproduc toate stereotipurile care sunt atașate migraților, tocmai pentru a nu le transmite mai departe. Dar ar trebui mai întâi să ne uităm peste date și apoi să încercăm să-i cunoaștem pe acei oameni. Pentru că fiecare vine cu o poveste, iar cei care primesc statut de refugiat sunt anterior verificați de o mulțime de structuri care se ocupă de siguranță în fiecare stat al Uniunii Europene. Prin urmare, nu există niciun fel de risc de securitate din partea lor.”
Europa Liberă: Aș îndrăzni acum să vă rog să aruncați o privire în viitor: cum credeți că vor evolua lucrurile în această chestiune?
Raluca Răducanu: „Cred că situația, în Uniunea Europeană, cel puțin, o să depindă foarte mult de rezultatul alegerilor europarlamentare din 2019. În cazul în care prezența la vot va fi mică, populiștii din Uniunea Europeană vor avea o prezență foarte mare în Parlamentul European sau, oricum, mai mare decât acum, ceea ce va pune serioase probleme tuturor instituțiilor europene, nu neapărat în raport cu fenomenul acesta al migrației, ci în raport cu toate principiile pe care s-a construit Uniunea Europeană – acelea ale promovării statului de drept, ale valorilor umaniste.”
Europa Liberă: S-ar putea spune că soarta refugiaților, a migraților din Uniunea Europeană se va decide la alegerile din 2019?
Raluca Răducanu: „Eu cred că soarta întregii Uniunii Europene se va decide la alegerile din 2019 și de asta, ca la orice alegere, este foarte important ca toți cetățenii europeni să mergem la vot. Cu siguranță, dacă populiștii vor avea o pondere mare în Parlamentul European, atunci vor fi mult mai puține cereri de azil aprobate de către Uniunea Europeană și mulți dintre cei care au venit din zone de război vor fi nevoiți să se întoarcă acolo.”
