Nu s-a întâmplat niciodată în istorie ca Ramadanul, luna sfântă a calendarului musulman, luna postului de 30 de zile, să aibă loc în asemenea condiții, pe care Le Monde le numește: un Ramadan «morocănos» («morose»).
Morocănos pe toată planeta, dar mai ales în Europa. Această Europă care, cu peste 100.000 de morți (două treimi din totalul mondial al victimelor pandemiei) și cu frontierele interne închise, se confruntă acum cu riscul sfâșierii fragilei sale țesături interne.
După Paștele evreiesc și cel creștin, așadar, Ramadanul pe timp de carantină pune la grea încercare funcționarea cultului și solidaritatea între credincioși. La Bruxelles, capitala europeană cu cea mai importantă populație musulmană și de unde au provenit jihadiștii care au comis atentatele din Paris în 2015 (și ulterior în Bruxelles în 2016), Le Soir amintește că anul acesta nu sunt permise nici rugăciunile în moschei, nici mesele comune, acele mese caritative, de pomană, de care profită tradițional săracii orașului.
De altfel, pentru moschei, închise mai peste tot, carantina implică și o mare lovitură economică. Multe funcționează prin donații de la credincioși, unele recoltând chiar trei sferturi din fondurile de funcționare în această lună a Ramadanului, așa cum o arată atât Spiegel în Germania, cât și Libération în Franța.
Ce este Ramadanul
Este a noua luna a anului, care folosește un sistem astronomic lunar, bazat pe fazele lunii și nu pe ciclul solar, ceea ce face anul musulman mai scurt cu 11 zile decât anul creștin.
Dat fiind ca anul musulman e mai scurt, principalele date ale calendarului se deplasează de la an la an, cu 11 zile, în sens invers, de la sfârșitul anului creștin spre începutul său. Asta face ca de-a lungul unei perioade de 33 pana la 35 de ani, luna Ramadan se poate regăsi, treptat, în orice anotimp.
Pentru musulmani, luna Ramadan este luna în care îngerul Gabriel - Jibrail în araba - i-a adus Coranul profetului Mahomed. Respectarea postului Ramadanului e una din cele cinci obligații fundamentale ale musulmanilor. De-a lungul celor 30 de zile cât durează postul, credincioșii se abțin în timpul zilei de la mâncare și băutură, cei mai stricți până și de la apă, nu fumează și își interzic chiar și actele sexuale.
Toate astea le pot însă face noaptea. Ziua, de-a lungul careia orice placere este interzisa, e definita ca incepand in momentul in care un fir alb poate fi distins de unul negru. Noaptea incepe când cele doua fire se confunda iar pentru ochi. De aceea, Ramadanul este mult mai suportabil iarna, când zilele sunt scurte, decât vara.
In majoritatea tarilor Europei occidentale, primăriile organizează servicii speciale pentru sărbătoarea care marchează sfârșitul Ramadanului. Cu acea ocazie, credincioșii trebuie sa sacrifice oi, ceea ce in marile orașe occidentale pune de multe ori serioase probleme logistice.
Tot asa, Ramadanul afectează, desigur, productivitatea lucrătorilor. Lungul post și sărbătoarea finală nu sunt oficiale în Europa, în afara Balcanilor, însă se obișnuiește ca instituțiile, școlile și întreprinderile să închidă ochii asupra performanțelor mai scăzute ale musulmanilor în această perioada.
Ramadanul are însă și un caracter festiv. Familiile și prietenii se reunesc seara în jurul unor mâncăruri gătite special, lucru imposibil în condițiile actuale. Tot așa, postul se încheie cu o foarte mare sărbătoare, pe care românii o cunosc sub numele turcesc de bairam.
Faptul că bairam a luat la români sensul generic de petrecere zgomotoasă subliniază, de altfel, caracterul festiv al sărbătorii care încheie Ramadanul. În sfârșit, pornind de aici, ramadanul, sau ramazanul, tot dupaă pronunția turcească, mai însemnă, în româna veche, burtă – stomac. De unde expresia pentru a spune mi-e foame : „mă taie la ramazan”.
****
Liga islamică din Moldova şi-a suspendat orice activitate religioasă și culturală, inclusiv rugăciunile de vineri și lecțiile pentru copii și femei, încă de la declararea stării de urgenţă în luna martie. Accesul în Centrul cultural islamic, singura moschee improvizată într-o clădire din zona industrială a Chișinăului, renovată şi adaptată cutumelor, rămâne deocamdată restricţionat la acest început de Ramadan, luna sfântă de post pentru musulmani. Preşedintele Ligii Islamice, muftiul Sergiu Sochircă, spune că restricțiile impuse de lupta cu pandemia de coronavirus, inclusiv rugăciunile colective, nu reduc semnificaţia Ramadan-ului:
„Vom ţine post ca în anii precedenţi, numai că nu vom fi la moschee, vom sta acasă. Pentru că, în principiu, ceea ce contează în luna de post Ramadan este abţinerea de la mâncare, băutură, de la vorbe urâte, de la tot ceea ce este păcat şi asta cred că nu schimbă cu nimic acest Ramadan faţă de postul care a fost în anii precedenţi.”
Slujbele sau rugăciunile online la care au recurs în această perioadă de exemplu bisericile ortodoxe sau cele romano-catolice sunt interzise în islam, spune Sergiu Sochircă:
„Rugăciunile colective sunt nemijlocit cele care sunt împreună, fără online, dar noi putem face rugăciuni acasă, fiecare cu familia lui. Putem organiza mesele de iftar acasă. Deci tot ceea ce făceam noi la moschee pur şi simplu vom face acasă, fiecare cu familia lui.”
Preşedintele Ligii Islamice spune că comunitatea musulmană din R. Moldova se ajută reciproc în această perioada de carantină. Persoanele nevoiaşe beneficiază de pachete sociale, la fel şi cele vârstnice care sunt în zona de risc de infectarea cu Covid-19. Sergiu Sochircă spune că deocamdată în cadrul comunităţii nu sunt cazuri de contaminare.
Probabil, nu s-a dorit să se spună că musulmanii ajută societatea în care trăiesc...
În alte state, inclusiv în România învecinată, liderii de stat au transmis comunității musulmane mesaje cu ocazia începutului lunii sfinte a Ramadan-ului apreciind în special modul în care credincioșii cultului musulman participă la efortul comun de combatere a pandemiei. L-am întrebat pe Sergiu Sochircă de ce în Moldova astfel de mesaje lipsesc:
„Nu ştiu, probabil aşa e la noi în Moldova. Dar vreau să vă spun că primele măşti care au fost donate Ministerului – o parte donate, o parte oferite la un preţ mai mic – sunt măştile noastre, produse de către oamenii noștri de afaceri musulmani care au donat aceste măşti. Dar, nu ştiu, Ministerul nu a dorit sau în general nu s-a dorit să se spună că musulmanii ajută societatea în care trăiesc.”
Datele celui mai recent recensământ arată că în R. Moldova sunt aproximativ 2000 de musulmani, dar Liga Islamică pretinde că dispune de date mai exacte care ar indica un număr de peste 15 mii de persoane. Majoritatea sunt străini: arabi, sirieni, turci, tătari, azeri sau africani, veniţi în Moldova cu afaceri sau la studii. Moldoveni convertiţi la islam, precum este Sergiu Sochircă sunt mai puţini. În R. Moldova, islamul a fost înregistrat drept cult religios în martie 2011, ]n pofida unor proteste active ale creștin ortodocșilor.
