Pentru Ylber Hoxha, în vârstă de 60 de ani, versanții înverziți ai Văii Shala din centrul Kosovo erau odată un loc preferat pentru plimbări și aer curat. Nu mai este cazul.

„Acum nu mai este nimic în afară de praf,” spune el, arătând spre o parte
a muntelui desfigurată de gaura mare a unei cariere.

Hoxha este îngrijorat, printre multe altele, de calitatea scăzută a aerului, dar și de pericole de accident.

„Aici nu sunt garduri, iar cariera este situată chiar lângă drum. Dacă ar fi să cadă
o piatră, te-ar putea ucide,” spune el. „De asemenea, sunt explozii frecvente
și avem probleme cu camioanele care transportă materiale, care se pot revărsa”.

Hoxha și consătenii săi au protestat împotriva condițiilor, dar plângerile lor au fost neglijate de compania minieră Arberia Turist.

Proprietarul ei, Feim Hoxha, susține că operează în conformitate cu legea
și deține toate autorizațiile necesare.

„Cariera este la 1,5 kilometri de sat. Nu există niciun pericol,” spune Hoxha.

Potrivit Comisiei Independente pentru Minerit și Minerale (ICMM), o agenție guvernamentală care reglementează sectorul mineralelor din Kosovo, și documentelor publice examinate de RFE/RL, Arberia Turist are o autorizație activă valabilă până în 2025.

Cu toate acestea, autorizațiile emise de Ministerul Mediului nu sunt făcute publice.

Deși numărul exact al operațiunilor de extracție a pietrei din Kosovo nu este cunoscut, impactul industriei poate fi observat în peisajul național.

Un grup de experți a redactat un raport de impact asupra mediului al acestui sector în 2021, la cererea guvernului. Ca răspuns la concluziile raportului, Ministerul Mediului a oprit emiterea de noi autorizații pentru doi ani, până în iunie 2023.

Una dintre concluziile principale, conform autorului principal al raportului, Ali Sefaj, este că firmele lasă șanțuri deschise pe proprietatea lor, în loc să o reabiliteze.

„Majoritatea carierelor din Kosovo, fie că sunt închise sau încă în funcțiune,
se află într-o stare deplorabilă și, din păcate, un număr mare dintre acestea
au fost, de asemenea, locuri mortale, fie pentru oameni, fie pentru animale [care cad în gropile deschise],” spune Sefaj.

Peste 13.000 de hectare, adică mai mult de 1% din suprafața Kosovo, au fost deteriorate de industria extractivă, conform raportului văzut de RFE/RL. Printre consecințe se numără pierderea biodiversității și contaminarea aerului și apei.

Ministerul nu a răspuns întrebărilor RFE/RL despre noile autorizații emise
de la expirarea moratoriului. Cu toate acestea, datele publice de la ICMM
arată că în prezent există peste 100 de autorizații active pentru extracția
de piatră.

Adjunctul șefului inspectoratului ministerului, Elbasan Shala, spune că în ultimii cinci ani s-au efectuat aproximativ 1.000 de inspecții la cariere. Constatările lor arată absența documentației oficiale de afaceri, cerințe neîndeplinite privind împrejmuirea sau poluarea aerului, zgomotul, precum și daune aduse mediului
și infrastructurii locale, cum ar fi drumurile.

El adaugă că s-au impus amenzi pentru încălcări și, în unele cazuri, au avut loc audieri în instanță, dar pedepsele sunt adesea „nesemnificative”.

În apropierea satului Sankoc, din centrul Kosovo, se află mai multe gropi mari. Acolo a lucrat în trecut compania Kodra.

Municipalitatea din Drenas a stabilit că ea a folosit terenul municipal
fără permisiune în primii doi ani de operațiuni. Prin 2014, municipalitatea
a alocat cinci hectare și ulterior 40 de hectare pentru companie. Contractul stipula că Kodra trebuia să construiască un centru recreațional, care nu a fost niciodată construit.

În 2018, după ce Ramiz Lladrovci a devenit primarul din Drenas, el a reziliat contractul, forțând compania Kodra să înceteze operațiunile. De asemenea, a dat în judecată compania pentru daune aduse proprietății.

„Nu i-am lăsat să reabiliteze cariera pentru că suntem în proceduri judiciare,” spune Lladrovci, adăugând că nu a dorit să dea timp companiei să-și acopere crimele.

Enver Zogaj, proprietarul companiei, a primit o sentință suspendată de 22 de luni pentru „uzurpare și deteriorare a proprietății publice” în 2017.

Cu toate acestea, Zogaj spune că deciziile municipale i-au împiedicat activitatea
și a dat în judecată municipalitatea pentru rezilierea contractului.

„Cred că justiția va prevala,” spune el, refuzând să comenteze mai mult, dar fiind că procesul judiciar continuă.

În ultimii ani, organizația neguvernamentală Cohu a efectuat cercetări axate
pe activitățile de extracție a pietrei în Kosovo.

„Daunele aduse mediului sunt mari, deoarece există multe spații întinse, degradate, care sunt aproape de așezări, și acest lucru poate reprezenta un pericol pentru oameni,” explică Arton Demhasaj, directorul Cohu. El spune că un număr mare dintre aceste afaceri au legături politice.

„Dacă nu ar exista politizare, instituțiile ar putea supraveghea mai bine și ar avea grijă
ca firmele să reabiliteze spațiile pe care le-au folosit,” afirmă el.

Rrustem Orana, din satul Cernilla, regiunea Ferizaj, spune că utilizarea utilajelor grele în zonă a făcut ca sătenii, inclusiv pe el, să trăiască constant cu praf și zgomot.

„Este praf peste tot. Drumul este deteriorat de camioane. Hainele pe care le uscăm afară se acoperă instantaneu cu praf,” spune Orana.

El afirmă că locuitorii au puțină putere de a opri această industrie, invocând lipsa de supraveghere din partea statului.

Sefaj sugerează înființarea unui fond de mediu pentru a aborda problema degradării cauzate de cariere. Taxele și veniturile provenite din cariere ar trebui
să fie folosite pentru a restaura regiunile afectate, dacă firmele nu sunt capabile să o facă, spune el.
„Din păcate, au trecut aproape 2 ani și jumătate [de la constatările raportului]
și încă nu avem niciun plan de remediere, niciun fond și nicio acțiune concretă,” spune el.