Europa Liberă: Care sunt semnele timpurii ale abuzului emoțional într-o relație?
Sanda Roșca: Abuzul emoțional într-o relație este o formă foarte subtilă de violență, pe care femeile o recunosc mai dificil, tocmai pentru că agresorul folosește o serie de tehnici prin care încearcă să se justifice sau să minimalizeze impactul pe care îl are asupra victimei.
Unul dintre semnele la care femeile trebuie să fie prudente este încercarea agresorului de a izola victima. El îi spune că nu e nevoie să fie permanent în contact cu familia ei, deoarece ei sunt suficienți împreună, că nu e nevoie să iasă atât de des cu prietenele, pentru că asta are un impact negativ asupra relației lor, că ar trebuie să petreacă mai mult timp împreună. Ar putea chiar să-i limiteze accesul la studii sau să îi zică: „Stai acasă, eu sunt bărbatul și voi aduce banii”, făcând-o dependentă și foarte vulnerabilă. Prin această izolare, se vrea un control puternic asupra acțiunilor femeii.
Ar putea să aibă loc și ceea ce numim gaslighting – o distorsionare a realității, a percepției acțiunilor agresorului. Femeia simte că ceva nu este în regulă, dar el se justifică și zice: „Nu, îți pare, eu am avut în vedere cu totul altceva”. Femeia începe să-și pună întrebări: „Oare nu exagerez? Poate, nu am înțeles bine. Hai să mai văd ce va urma”. Și asta este foarte periculos, pentru că pune la îndoială ceea ce simte în raport cu relația.
La fel, poate exista un șantaj emoțional. Pentru a obține ceea ce își dorește, agresorul poate să zică: „Hai să petrecem mai mult timp împreună. Dacă mă iubești, o să faci asta pentru mine. O dovadă a iubirii este să stai mai mult pe acasă și să îți îndeplinești rolul de soție și de mamă și să nu ieși cu prietenele, să nu ai libertățile tale”. Adică, îi va induce vină.
Pot fi și niște semne de gelozie patologică – i se pare că a discutat cu cineva și s-a implicat prea mult emoțional.
Toate acestea sunt mici alerte care să facă femeia să se întrebe cum se simte în această relație, dacă are siguranță sau sunt niște semne care o pun în gardă.
Europa Liberă: Cum poate o femeie să facă distincția dintre un conflict obișnuit dintr-un cuplu și un abuz emoțional?
Sanda Roșca: Conflictele sunt un fenomen normal, în sensul că ele apar în orice relație și câteodată pot fi chiar benefice. Ceea ce este caracteristic unui conflict este că noi atacăm dezacordul. Noi avem un dezacord – eu vreau să facem într-un fel, tu vrei să facem în alt fel – și problema este că noi vedem lucrurile diferit, dar asta nu înseamnă că tu nu ai dreptate sau eu nu am dreptate. Încercăm prin comunicare asertivă să ne spunem nevoile și să ajungem la un consens, să facem un compromis, fără să simțim că am pierdut ceva din noi.
În violență, discutăm despre un raport de putere: „Eu sunt capul familiei. Eu am decis. Eu am spus că este așa și nu vreau să aud altă părere. O să faci așa cum zic eu”. În violență, nu se atacă problema, ci persoana. Asta este diferența dintre un conflict normal și o degenerare în violență. „Tu ești de vină că așa s-a întâmplat, este responsabilitatea ta”. Puterea este doar la agresor, el decide.
Europa Liberă: De ce este dificil pentru victime să recunoască faptul că sunt supuse abuzului emoțional?
Sanda Roșca: Este greu din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important – este greu de probat. Din experiența noastră cu victimele, este foarte ușor să probezi o vânătaie, o arsură, o zgârietură provocate de agresor, pentru că ele se văd. Victima poate merge la Centrul de Medicină Legală să facă un raport de expertiză, prin care se confirmă prezența vânătăilor.
Vânătăile emoționale sunt mult mai adânci, mult mai grave, dar nu sunt probate atât de ușor. Trebuie să mergi la un psiholog pentru o evaluare și el să constate prezența sau absența violenței emoționale.
Este foarte greu să o recunoști. O femeie este în relație cu un bărbat pentru că simte ceva pentru el și atunci, este foarte fragilă această graniță între „El chiar mă iubește și îmi zice toate aceste cuvinte sau exagerez eu”. De multe ori, femeile chiar nu recunosc că sunt într-o relație abuzivă, pentru că lor le este foarte greu, ținând cont de istoricul familial, să vadă că a nu fi suficientă este un abuz. Este complicat să recunoască pentru ea, să spună că trece prin asta și lumea să o creadă.
Europa Liberă: Ce rol pot avea prietenii, familia sau specialiștii în identificarea acestor situații?
Sanda Roșca: Dacă femeia a ajuns să vorbească, rolul celuilalt este să asculte, să nu pună foarte multe întrebări, de genul: „Dar tu de ce rabzi? Ce te face să rămâi în această relație? Probabil, tu tot îl provoci”. Să nu încerce să caute explicații, ci să ofere foarte multă empatie. Să zică: „Ce bine că m-ai ales pe mine să discuți. Pot să îți fiu alături. Cum pot să te ajut? Este un număr de urgență, la care poți obține informații despre ce să faci, sau sunt centre de plasament, unde poți merge o perioadă ca să îți revii, să afli ce servicii poți să accesezi. Poți să stai la mine cu copiii, până iei o decizie. Poate, vrei să te separi te partenerul abuziv?”
Europa Liberă: Care sunt cele mai frecvente efecte ale abuzului emoțional asupra sănătății psihice a femeilor?
Sanda Roșca: Abuzul emoțional lovește foarte mult în stima de sine, în imaginea pe care o are femeia despre ea însăși. De fapt, agresorul asta și vrea. Încearcă să o aducă la o stare în care ea să nu mai poată lua decizii, să nu mai știe ce vrea și ce simte, să se îndoiască, să se stingă încet, încet. Cea mai gravă repercusiune care poate să o aibă violența emoțională este anume asta: victima nu mai știe cine este, ce valorează, dacă poate să se descurce singură.
Este o neputință învățată, pe care victima o are pentru că agresorul lovește în personalitatea ei. O neputință care îi spune: „Nu o să reușesc să ies din acest cerc vicios, să îmi refac viața, nu o să reușesc să le pun o pâine pe masă copiilor și atunci rămân aici”. Stima de sine este ceva colosal, e nevoie de ani de zile pentru a o restabili.
Stresul constant își pune amprenta și asupra stării fizice a femeii. Am văzut în cazul educatoarei de la Hâncești că ea a slăbit foarte mult. Stresul constant duce la tulburări metabolice, la o fragilitate a imunității, care o face să fie mult mai susceptibilă de a avea anumite boli, dureri cronice de cap, probleme cardiovasculare, de respirație, atacuri de panică, anxietate, depresie și stres posttraumatic. O expunere la abuz constant este un stres permanent: „Să nu zic ceva, să nu fac ceva care ar putea să îl provoace”. Recuperarea în aceste cazuri poate dura ani de zile.
Europa Liberă: Care sunt primii pași pe care o femeie îi poate face dacă realizează că este supusă abuzului emoțional?
Sanda Roșca: Să recunoască că relația în care se află nu este împlinitoare, că relația nu îi aduce un plus de valoare. Pasul următor este să ceară ajutor. Noi avem foarte multe servicii gratuite, dezvoltate în toate regiunile țării, care ar putea fi accesate de victime.
Este telefonul de încredere 08008 80008, unde victima ar putea fi ghidată la centre de plasament, la servicii juridice sau servicii sociale. Cel mai important este să decidă să rupă cercul violenței și să încerce să înceapă o viață nouă.
Numere la care puteți apela la ajutor, dacă vă confruntați cu violență domestică:
112 – serviciul unic pentru apelurile de urgență
0 8008 8008 – telefonul de încredere pentru femei și fete
0 608 59988 – linia directă a Centrului de Justiție Familială
0 8008 0000 – linia directă a Centrului de Drept al Femeilor
0 800 77777 – linia fierbinte națională a Centrului „La Strada”
Europa Liberă: Cum pot fi prevenite relațiile abuzive în viitor?
Sanda Roșca: Este o întrebare foarte importantă pentru societatea noastră, în care există foarte multă violență. Bineînțeles că prin educație. Fără educație, fără psiho-educație, nu vom ieși degrabă din acest fenomen. Este foarte important să ne educăm copiii, din momentul în care pășesc într-o relație, ce înseamnă limite sănătoase, o relație armonioasă, cum să recunoască că celălalt îl face să se simtă prost, cum să pună punct unei relații. Și este bine să o facem din școală, din momentul în care adolescenții intră în relații, să știe să își construiască relații bazate pe respect, pe empatie, pe comunicare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
