Aflat la Chişinău, Raouf Mazou, adjunctul Înaltului Comisar al ONU pentru operațiuni al UNHCR a fost joi în vizită de lucru în Punctul de Trecere a Frontierei Palanca. Reprezentantul UNHCR a lăudat autoritătile moldovene pentru organizarea strategică şi operaţională pe care a dezvoltat-o într-un termen scurt de la începutul crizei refugiaţilor. El şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi asistenţă financiară refugiaţilor ucraineni, precum şi intenţia de a sprijini logistic R Moldova în situaţia unor afluxuri mari de persoane care fug din calea războiului din Ucraina vecină.
Iată câteva dintre ideile acestui interviu:
- La început, când făceam noi estimarea cam ce număr de refugiați ar putea să existe din Ucraina, cel mai rău scenariu la acel moment erau patru milioane, dar acest număr a fost depășit.
- Sunt eforturi enorme din partea întregii Europe și eu aș zice că UE trebuie să se mândrească cu această realizare de a primi refugiați din Ucraina.
- Secretarul general al Națiunilor Unite a făcut un apel în privința încetării războiului din Ucraina, tuturor conflictelor, dar acestuia în special, fiindcă noi deja vedem impactul asupra situației alimentare din lume.
- Indiferent de faptul că multe guverne au zis la început că nu doresc să primească refugiați, totuși noi acum vedem că atunci când refugiații au fost nevoiți să plece din Ucraina ei au fost bine primiți în aceste țări.
- În acest moment sunt 85 de milioane de refugiați în toată lumea.
Europa Liberă: De la începutul acestui război ruso-ucrainean, mai multe milioane de cetățeni din Ucraina și-au lăsat casa, și-au lăsat țara și au apucat calea pribegiei, peste 90 la sută din cei refugiați sunt mame și copii. Există o evaluare a eforturilor de asistență a refugiaților ucraineni și nevoile umanitare create de acest război pornit de Federația Rusă în Ucraina?
Raouf Mazou: „Da, noi acum asistăm cred că la cea mai rapidă criză a refugiaților, fiindcă până la moment aproximativ 4,3 milioane de ucraineni au trebuit să plece din Ucraina și ei au plecat în mai multe țări, inclusiv în Republica Moldova. Se estimează că 400 de mii de refugiați au trecut prin Republica Moldova și aproape o pătrime din ei, cam 100 de mii de refugiați rămân aici în țară. După cum ați spus Dvs., 90 la sută sunt mame și copii, fiindcă tații nu pot să vină și, respectiv, mamele și copiii doresc să fie nu prea departe de tații lor. Dat fiind faptul că avem atât de multe femei și copii, există necesități de asistență socială, ceea ce și facem noi împreună cu Guvernul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că peste 4 milioane de refugiați ucraineni au părăsit țara lor. Aveți o estimare la cât ar putea să crească acest număr?
Raouf Mazou: „Numărul de refugiați va depinde de evoluția situației, noi sperăm că situația se va îmbunătăți și o parte din ei vor putea să se întoarcă, dar la moment acest lucru nu este posibil și acum vedem că acest număr de refugiați care trebuie să plece din Ucraina crește. La început, când făceam noi estimarea cam ce număr de refugiați ar putea să existe din Ucraina, cel mai rău scenariu la acel moment erau 4 milioane, dar noi vedem că deja sunt mai mulți și mulți dintre ei rămân în țări apropiate de Ucraina, dar sunt la fel mulți care pleacă în alte țări europene. Și aici trebuie să subliniem acest element de solidaritate în divizarea responsabilităților de asistență oferită refugiaților. Deci, noi trebuie să fim pregătiți pentru un număr mai mare, eu de luni până miercuri am fost în România și am văzut că și România se pregătește pentru o creștere a numărului de refugiați.”
Europa Liberă: Care credeți că este limita Europei, pentru ca aceste țări din Uniunea Europeană să-i primească pe cei care fug din calea războiului? Sunt capacități ca aceste țări să rămână tot atât de solidare, prietenoase, generoase, ca să accepte un număr mai mare de refugiați?
Raouf Mazou: „Știți, un lucru care trebuie menționat aici este solidaritatea extraordinară care a fost observată din partea întregii Europe, fiindcă două luni în urmă dacă ar fi fost cineva întrebat ce s-ar întâmpla dacă ar veni 4 milioane de refugiați, ar fi spus că nu este posibil de gestionat o asemenea criză, dar acum vedem că este posibil. Chiar și prin Republica Moldova au trecut 400 de mii de refugiați, 100 de mii au rămas aici, Polonia la fel, Polonia deține cel mai mare număr de refugiați acum - 2,4 milioane, și ei au putut să ofere acest suport. Desigur că nu a fost ușor, la început a trebuit de acționat foarte rapid, de oferit asistență foarte rapidă, alimente, transport, verificare la vamă, acum este posibil de oferit transport gratuit, pentru ca ei să se poată deplasa.
Sunt eforturi enorme din partea întregii Europe
Deci sunt eforturi enorme din partea întregii Europe și eu aș zice că Europa trebuie să se mândrească cu această realizare. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană a emis această Directivă privind protecția temporară a refugiaților și acum refugiații pot să beneficieze imediat ce intră într-o țară europeană de protecție, adică ei au acces la școală, la grădiniță, la servicii sociale și medicale. Și da, au fost stabilite foarte multe măsuri și noi nu putem să spunem acum care este maximum de asistență care poate să fie oferită, dar într-adevăr au fost emise niște măsuri extraordinare și noi acum vedem că atunci când oamenii trebuie să fugă din calea ororilor este foarte bine că este posibil de oferit acest suport, este o responsabilitate a noastră să le oferim acest suport, este o responsabilitate umană.”
Europa Liberă: Ar putea să apară pericolul unui moment când refugiații, plus inflația, plus scumpirile în lanț ar putea să epuizeze această generozitate a Occidentului?
Raouf Mazou: „Pentru ca să nu se întâmple așa ceva, această solidaritate trebuie să fie susținută de către Uniunea Europeană, de către alte state, de către multe țări ale lumii. Trebuie să fie oferit suport pentru ca să evităm această creștere permanentă a prețurilor, ca să evităm ca guvernul să cheltuiască toate resursele sale pentru a oferi servicii școlare, sociale și de alt tip acestor persoane. Dar, în principiu, mai este un lucru: multe persoane dintre acești refugiați sunt apte de muncă, care pot să lucreze, ei au lucrat în Ucraina și pot să lucreze în Moldova și în orice altă țară; ei pot să contribuie la economia țării, pot să achite impozite, pot să achite servicii sociale și în acest caz ei pot să susțină economia și, respectiv, guvernele trebuie să fie susținute și la fel trebuie să fie susținuți refugiații pentru ca ei să se poată încadra în câmpul muncii, să-și folosească talentele și deprinderile lor pentru a contribui la economia țării.
Și atunci nu se va întâmpla acest lucru, fiindcă, da, desigur că oamenii care trebuie să fugă din calea războiului au nevoie de asistență umanitară, dar nu au nevoie de această asistență umanitară veșnic, mulți dintre ei nu vor să primească această asistență umanitară pentru totdeauna, ei vor să poată lucra, să se poată întreține de sine stătător și atunci ei nu au să fie un minus, dar au să fie un plus pentru economie și n-o să avem acest impact negativ pe care îl așteptăm. Plus la asta, între Moldova și Ucraina sunt legături destul de strânse, sunt legături familiale și oamenii de mulți ani se ajută unii pe alții, se susțin reciproc.”
Europa Liberă: Ați spus ceva mai devreme că de la începutul războiului, de la 24 februarie și până astăzi din Ucraina spre Republica Moldova la hotar au trecut peste 400 de mii de persoane, aproape 100 de mii au decis să rămână, deocamdată, în Republica Moldova. Moldova își aduce contribuția la rezolvarea gravei crize umanitare din Ucraina, dar bugetul național sărăcește și el. Ați putea să oferiți mai multă asistență Republicii Moldova pentru a se descurca bine și în continuare cu acest dosar al refugiaților ucraineni?
Raouf Mazou: „Noi deja oferim acest suport, deja sunt acoperite costurile pentru centrele de recepție, sunt procurate plăpumi și multe alte lucruri necesare. Noi deja am asigurat personal, fiindcă 6 săptămâni în urmă era un singur om în oficiul nostru și acum avem 78 de persoane care ajută la fel în locurile de cazare. Ieri am vizitat Palanca împreună cu administratorul USAID, organizația Statelor Unite care la fel oferă suport și ei la fel oferă suport Moldovei, deci mai multe țări oferă acest suport. De exemplu, săptămâna aceasta la Berlin a fost o conferință referitor la suportul oferit pentru Republica Moldova și, respectiv, unele guverne deja acordă acest suport, altele au promis la această conferință să contribuie. Da, Republica Moldova a contribuit cu foarte multe resurse, dar la fel au contribuit și alte organizații internaționale - Organizația Internațională a Migrației, UNICEF, voluntari din toată lumea care vin să ajute aceste organizații, societatea civilă, mulți vin în ajutor și eu cred că acest suport va continua.”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți și puneți accentul mai mult pe ajutorul umanitar, ne interesează și ajutorul financiar, pentru că promisiuni se fac multe și întrebarea e dacă puteți cumva să urgentați ca aceste finanțe să ajungă cât mai repede în Republica Moldova. Există și aceste proceduri birocratice care trebuie să fie respectate, dar Republica Moldova se pare că bate alarma că are nevoie și de bani.
Raouf Mazou: „Au trecut doar 6 săptămâni de când a început această criză și, de fapt, noi și comunitatea internațională am acționat destul de rapid și acum este stabilit deja un program de asistență umanitară împreună cu Ministerul Serviciilor Sociale pentru familiile care cazează refugiați și pentru înșiși refugiații. Au fost accelerate toate aceste proceduri și acești aproximativ 100 de mii de refugiați din Ucraina vor primi acești bani, acest ajutor umanitar și acești bani vor merge adițional tot în economia țării. Noi vedem că și alte țări donatoare își asumă obligații pentru a oferi acest suport și, de fapt, eu cred că lucrurile se mișcă destul de repede. Da, avem o criză care evoluează foarte rapid, numărul de refugiați este fără precedent, dar noi totuși credem că răspunsul a fost destul de rapid.”
Europa Liberă: Pe lângă acest suport mare de ajutor umanitar, de asistență financiară mai apar și alte probleme ca, de exemplu, protecția drepturilor omului pentru acești oameni care fug din calea războiului. Sprijinul pe termen lung ar trebui să includă asistență economică, umanitară, precum și instituțională care să adapteze rapid capacitatea țării de a primi oameni conform necesităților. Vă preocupă acest aspect al problemei?
Raouf Mazou: „Da, de fapt mă preocupă foarte mult acest lucru, fiindcă asistența umanitară este cea mai ușoară, cea pe termen lung este cea mai complexă. Mai ales că noi nu cunoaștem cât timp vor trebui să stea aceste persoane – 6 luni, un an, doi ani sau mai mult și, în special, fiindcă este un grup deosebit, este un grup special de femei și copii, fiindcă soții nu sunt împreună cu ei, sunt femei și copii care au suportat o traumă și acest lucru trebuie de înțeles și noi trebuie să ne axăm pe aceste lucruri și trebuie să ne preocupăm de sănătatea mintală a lor și să elaborăm mecanisme pentru a ajuta în acest sens. Noi deja, de fapt, avem mecanisme, avem psihologi care le oferă asistență și mai departe trebuie să trecem de la asistența umanitară la integrarea economică, să le oferim acestor persoane o posibilitate de a lucra și de a contribui la economia țării, posibilitatea de a merge la școală. Având în vedere că sistemul de învățământ și limba sunt diferite, noi trebuie să le oferim posibilitate acestor copii să meargă la școală în așa mod ca peste ceva timp să se poată întoarce în țara lor și să continue școala de unde au rămas pe cât de mult posibil. La fel sunt persoane care au suportat tratament în momentul când au trebuit să plece din Ucraina pentru cancer, de exemplu, sau pentru alte afecțiuni și ei au nevoie de suport specific. În cazul dat, este sistemul sănătății care trebuie să se ocupe de asta. Noi discutăm cu reprezentanții guvernului, cu funcționarii din guvern și vrem să ne asigurăm că va fi un răspuns coerent în această privință, dar ce m-a uimit, să zic așa, la Palanca este anume dorința, dorința tuturor acestor funcționari să ajute și solidaritatea aceasta, să manifeste solidaritate. Și având în vedere această dorință și solidaritate, eu cred că se va reuși și se va soluționa totul.”
Europa Liberă: Despre valuri de refugiați, inclusiv în această regiune, se vorbește de mai mulți ani. Unii politicieni încearcă și ei să tragă anumite foloase, ne amintim, au venit peste un milion de migranți din Orientul Mijlociu, consecința pe termen mediu a fost de folos extremei drepte. Credeți că ar putea liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să vrea sau să poată să șantajeze cu refugiați democrațiile occidentale?
Raouf Mazou: „Ați menționat criza din Siria. De fapt a început în 2011, sunt 11 ani de când există această criză și ea a generat 5,7 milioane de refugiați care și până acum rămân în țările în care au migrat. Criza din Afganistan a general 3 milioane de refugiați care au plecat în Pakistan și în țările vecine, criza din Sudanul de Sud la fel a generat refugiați, sunt multe crize la moment în lume care sunt rezultatul conflictelor, rezultatul războaielor, oamenii sunt nevoiți să fugă și UNHCR știe că întotdeauna orice război va duce la conflicte, la familii destrămate, la oameni care trebuie să plece din țara lor. La acest moment sunt 85 de milioane de refugiați în toată lumea și, din păcate, noi vedem situații în care în fine aceste persoane rămân deplasate de la locurile lor natale. Desigur că noi sperăm și ne-am dori ca aceste conflicte să se încheie, să nu mai existe acest număr atât de mare de refugiați, dar oricum multe persoane vor încerca să beneficieze de pe urma crizei refugiaților, dar sunt și alte persoane de bună-credință care continuă să ofere suport, deoarece persoanele care au plecat nu au vrut să plece, erau fericite în casele lor, cu familiile lor și noi înțelegem că rolul nostru este să ne asigurăm că le este oferită asistență, pentru că toți sunt oameni – și cei din Afganistan, și cei din Siria, din Oman, din Sudanul de Sud, din toate țările ei tot sunt oameni și toți au nevoie de protecție în acest caz.”
Europa Liberă: Întrebarea mea era dacă cumva anumite forțe politice pot acumula capital politic de pe urma acestei probleme a refugiaților.
Raouf Mazou: „Sunt persoane care încearcă să acumuleze capital politic din orice, dar, de fapt, nu asta este preocuparea noastră, fiindcă indiferent de faptul că multe guverne au zis la început că nu doresc să primească refugiați, totuși noi acum vedem că atunci când refugiații au fost nevoiți să plece din Ucraina ei au fost bine primiți în aceste țări. Dacă obiectivul politic a fost să le spună țărilor să nu primească refugiați, înseamnă că acest obiectiv nu a fost atins, fiindcă noi vedem că dacă oamenii sunt nevoiți să plece din casele lor din cauza conflictului, atunci lor le este oferită asistență și trebuie să le fie oferită această asistență, ei trebuie să aibă dreptul de a solicita azil.”
Europa Liberă: În anumite situații, în anumite cazuri sunt și persoane care folosesc discursul de ură. Ce le transmiteți acestor persoane care nu sunt tolerante cu refugiații?
Raouf Mazou: „Noi le spunem celor care ajută refugiații, care tolerează refugiații să le spună celor care nu tolerează refugiații că ar trebui să o facă, fiindcă, de fapt, majoritatea ajută refugiații care sunt în această situație de nevoie și este doar o minoritate care are o problemă să ajute persoanele care au această nevoie. Și este responsabilitatea celor care oferă acest suport să-i convingă pe ceilalți să înțeleagă că oricine poate nimeri în situația de refugiat – se întâmplă incendii și lumea își pierde casa și trebuie să plece, se întâmplă erupții vulcanice și oamenii își pierd totul și unii nici nu-și imaginau cu câteva zile în urmă că vor trebui să devină refugiați. De exemplu, în România vorbeam cu o doamnă care îmi spunea: „M-am trezit dimineață în casa mea, erau bombardamente și eu am decis să-mi iau câinele și doi copii și să plec, iar două săptămâni în urmă nici nu m-am gândit că pot să ajung în această situație”. Deci, nimeni nu poate să spună că nu va fi într-o situație când va avea nevoie de ajutor, fiindcă noi îmbătrânim, noi cu timpul nu vom putea să facem anumite lucruri și, respectiv, noi întotdeauna ne bazăm pe altcineva, noi cumva tangențial oricum depindem de celelalte persoane.”
Europa Liberă: Dacă eventual se va suprapune cu criza refugiaților o criză alimentară, este pregătită ONU să depășească și această criză? Și, mai ales, cum poate să se implice pentru a depăși aceste crize?
Raouf Mazou: „Multe persoane au menționat acest lucru, fiindcă noi știm că Ucraina și Federația Rusă ofereau o cantitate mare de alimente și desigur că acum, în lumina acestui conflict, acest lucru are impact, întrucât ele exportau alimente, grâne în toată lumea și desigur că noi știm că impactul poate să fie și mai negativ asupra situației cu produsele alimentare. Deja sunt întreprinse măsuri de către Fondul Global pentru Alimentație, de către FAO, dar noi deja vedem impactul acestui război asupra situației alimentare din lume. Nu știm dacă pot Națiunile Unite rezolva aceste probleme, fiindcă Națiunile Unite nu produc alimente, produc agricultorii. Respectiv, da, secretarul general al Națiunilor Unite a făcut un apel în privința încetării conflictului, tuturor conflictelor, dar acestuia în special, fiindcă noi deja vedem impactul asupra situației alimentare din lume.”
Europa Liberă: Ziceam că pe teritoriul Republicii Moldova au rămas aproape 100 de mii de cetățeni ai Ucrainei care fug din calea războiului, majoritatea dintre aceste persoane sunt găzduite de familii, de cetățeni ai Republicii Moldova. Ce mesaj aveți pentru oamenii acestui stat?
Raouf Mazou: „Aș vrea să le mulțumesc, pentru că ei fac anume ceea ce trebuie, ei manifestă solidaritate, oferă ajutor, oferă asistență, fiindcă majoritatea acestor refugiați sunt într-adevăr cazați de familii. Și da, Republica Moldova este un exemplu pentru întreaga lume, fiindcă proporțional cu numărul de populație, ea a primit un număr foarte mare de refugiați. Și la fel reiterăm încă o dată obligația noastră, angajamentul nostru de a oferi suport și mai departe, noi din partea noastră lucrăm împreună cu guvernul ca să ne asigurăm că această asistență și suport vor fi posibile și mai departe. Desigur că noi sperăm că în curând acești refugiați din Ucraina vor putea să se întoarcă în țara lor, fiindcă asta este ceea ce vor ei, ei vor să se întoarcă la ei acasă, să-și continue viața în țara lor.”
