Un viitor distopic în care roiuri de drone ucigașe vânează ținte umane ar putea fi tot mai aproape, însă dronele AI complet autonome rămâne o tehnologie evitată, cel puțin pe câmpurile de luptă din Ucraina.

„Problema identificării corecte a țintelor inamice de către drone încă persistă”, spune Viktoria Kovalciuk, purtătoare de cuvânt la Brave1, o organizație guvernamentală ucraineană implicată în dezvoltarea armelor AI și altor tehnologii militare.

Invazia rusă din Ucraina a stimulat progresul rapid al tehnologiei dronelor, care a permis quadcopterelor ieftine, purtătoare de bombe, să doboare ținte în valoare de milioane de dolari. Dar în cursa înarmării dintre drone și sistemele de „bruiaj” radio care întrerup semnalul între aparatul de zbor și operatorul său, măsurile defensive par să fie cele învingătoare.

Se pare că piloții ucraineni de drone pierd mii de aparate pe lună din cauza dispozitivelor rusești de bruiaj. Utilizarea recentă de către Rusia a unei drone ghidate prin fir indică faptul că armata invadatoare întâmpină, de asemenea, dificultăți în a depăși sistemele de război electronic.

Unii dezvoltatori din Ucraina se concentrează asupra sistemelor de drone de tip swarming, care permit unui singur pilot să conducă mai multe drone înarmate. Totuși, prioritatea principală a dezvoltatorilor ucraineni de drone este „minimizarea impactului războiului electronic”, afirmă Kovalciuk.

„Dronele echipate cu module de țintire asistate de AI nu necesită o conexiune cu operatorul în timpul fazei de contact”, a declarat Kovalciuk pentru RFE/RL. „Operatorul fixează ținta, apoi AI preia procesul de țintire în mod independent, făcându-l imun la interferențele războiului electronic inamic”.

Astfel de drone semi-autonome ar putea neutraliza măsurile de bruiaj. Odată ce sistemul de urmărire AI preia controlul, drona își poate întrerupe semnalul radio - care este vulnerabil - dintre dronă și operatorul său și poate lua propriile „decizii”.

Deoarece detectarea vizuală este esențială, dronele cu inteligență artificială ar trebui probabil să aibă sisteme de camere îmbunătățite semnificativ în comparație cu generația actuală de drone kamikaze utilizate de Ucraina și Rusia. Acest lucru ar adăuga costuri care subminează principalul avantaj al dronelor kamikaze: prețul lor scăzut.

În plus, „instalarea unui modul AI crește costul dronei, complicând procesul de extindere și de producție în masă”, spune Kovalciuk. „Acest lucru este deosebit de relevant pentru Ucraina, care nu are resurse nelimitate. Prin urmare, producătorii interni lucrează acum din greu la reducerea costului acestor drone.”

Chiar și sistemele de ochire automată relativ simple par să se confrunte cu provocări pe partea rusă. Videoclipuri recente arată că software-ul de urmărire a țintelor ar fi fost dezactivat de piloții dronelor kamikaze rusești în favoarea comenzilor manuale, iar riscul unei erori catastrofale, în special în cazul dronelor complet autonome, pare să fie un obstacol supărător.

„Producătorii acestor drone susțin adesea că ele sunt sigure deoarece software-ul poate să distingă bine prietenii și civilii, dar avem o mulțime de informații anecdotice din SUA... și din războiul din Ucraina că nu este întotdeauna așa”, a declarat pentru RFE/RL Michael Boyle, profesor asociat la Universitatea Rutgers și autor al unei cărți despre războiul cu drone.

Funcțiile de urmărire sunt disponibile de mai mulți ani pe quadcopterele de larg consum care permit unui pilot de dronă să identifice un obiect, cum ar fi un vehicul, prin simpla atingere a unui deget pe ecranul controlerului. Dar urmărirea unei mașini sportive este mult mai puțin solicitantă decât localizarea unor ținte camuflate și evazive într-o zonă de război acoperită de fum, cu o dronă care va exploda în orice atinge.

Un alt pericol este hacking-ul, spune Boyle. „Dacă inamicul va lansa atacuri cu propria ta muniție, reușind să pirateze sau să falsifice semnalul, atunci riscul utilizării acestor drone va crește vertiginos și este posibil ca soldații să fie mult mai reticenți în a le folosi”, spune el.

Departe de câmpurile de luptă din Ucraina, se crede că atât China, cât și Statele Unite construiesc armate de drone care ar putea juca un rol semnificativ în orice conflict viitor.

China domină piața mondială a dronelor, în mare parte datorită producătorului DJI din Shenzhen. De la lansarea primului său quadcopter în 2013, compania a reușit să devanseze detașat concurența atât în ceea ce privește caracteristicile, cât și vânzările. În prezent, DJI deține aproximativ 70% din piața mondială a dronelor.

DJI a negat orice legătură cu armata chineză, însă analiștii au semnalat investițiile mari ale Beijingului ca dovadă a faptului că statul autoritar chinez ar putea avea un amestec în operațiunile companiei de miliarde de dolari.

Boyle spune că este „clar” că Beijingul dezvoltă „drone în roi pentru a ataca navele militare și a le orbi într-un potențial conflict cu Taiwanul”.

Expertul în drone mai spune că „Statele Unite au fost foarte atente la folosirea dronelor în Ucraina și investesc mult în producția de drone mici, ieftine și de unică folosință în cadrul programului Replicator. SUA sunt tot mai încrezătoare că, în viitor, războaiele vor fi rapide, letale și purtate cu o ploaie de drone mici”, spune profesorul Michael Boyle de la Universitatea Rutgers.