„Unioniștii, călcați în picioare și târâți pe asfalt de poliția moldovenească” Astfel îşi întitulează un articol, apărut pe dw.com, jurnalistul Vitalie Călugăreanu. El scrie că participanți la Marșul Centenar, care au dus, simbolic, la Chișinău flacăra unionismului, au fost tratați brutal de către poliție, după ce au parcurs pe jos 1300 km. Printre ei și deputatul român Constantin Codreanu. După o prezentare a felului cum s-au derulat evenimentelel şi cum s-a ajuns la altercaţii, a argumentelor şi contrargumentelor manifestanţilor şi ale poliţiei moldovene, autorul le reaminteşte cititorilor săi că Marşul Centenarului este dedicat aniversării a 100 de ani de la Marea Unire și a pornit pe 1 iulie de la Alba Iulia, precum şi că România a fost unica țară care a ajutat financiar Republica Moldova în 2016, după ce actualul guvern de la Chișinău a fost învestit noaptea, pe furiș, în spatele a zeci de cordoane de poliție. „Până la ora difuzării materialului, nici Ambasada României din Chișinău, nici MAE român nu au reacționat.
Anatol Şalaru cere demisia ministrului de Interne, după ce poliţia a intervenit în forţă la protestul unioniştilor: Este un atac la adresa României – titrează adevărul.ro. „Atacurile brutale ale poliţie moldoveneşti la adresa tinerilor unionişti, la adresa deputatului Constantin Codreanu, prim-vicepreşedinte PUN, aruncă Republica Moldova în rândurile ţărilor cu regim dictatorial. Este inadmisibil ca în an centenar, Guvernul Republicii Moldova în loc să fie un partener al României agresează demnitari şi cetăţeni români”, a scris citat de publicaţie Anatol Şalaru, preşedintele executiv al Partidului Unităţii Naţionale, pe pagina sa de Facebook. Şalaru a mai solicitat Parlamentului Republicii Moldova „constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care poliţia a acţionat atât în data de 27 august, când a agresat protestatarii paşnici, membrii PAS şi PPDA, cît şi a modului în care poliţia a acţionat împotriva unioniştilor”
Zdg.md rezumă relatările din presa internațională despre elicopterul moldovenesc implicat într-un accident aeronautic în Afganistan, accident raportat de autorităţile moldovene pe data de 2 septembrie.
Autoritățile moldovenești și presa internațională difuzează date diferite despre numărul celor decedați, scrie publicaţia. Potrivit informației preliminare, în urma accidentului au decedat doi membri ai echipajului și zece pasageri, informează Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.
Pe de altă parte, Washington Post și New York Times au scris citând The Associated Press că „un pilot străin și doi soldați afgani au fost uciși când un elicopter contractat de Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO) a avut o problemă tehnică și a luat foc la impactul cu pământul, iar alți șapte militari care se aflau la bordul elicopterului, au fost salvați”, potrivit Maj. Hanif Rezaie, un purtător de cuvânt al armatei afgane. Acesta nu este primul incident al companiei Valan International Cargo Charter. În 2015, un elicopter, cu alți trei moldoveni la bord, a fost capturat în Afganistan de gruparea „Taliban” după ce a fost nevoit să aterizeze de urgență. Atunci un moldovean a murit. La 14 octombrie 2017, patru cetățeni ai R. Moldova au decedat, iar alți doi au fost grav răniți după ce avionul cargo în care se aflau s-a prăbușit pe țărmul Oceanului Atlantic, după o tentativă eșuată de aterizare pe aeroportul internaţional din orașul Abidjan, Coasta de Fildeș.
Pe tribuna.md, Dumitru Spătaru încearcă să ghicească cât de posibilă este schimbarea datei alegerilor parlamentare. El scrie că în ultima perioadă tot mai des în spaţiul public apare ideea că data alegerilor parlamentare, fixată pentru 24 februarie 2019, ar putea fi schimbată, în sensul transferării scrutinului pentru toamna anului curent sau, cel târziu, pentru începutul iernii. După părerea autorului, desfăşurarea scrutinului în februarie 2019 implică mai multe riscuri pentru guvernare: oamenii vor primi facturi impunătoare şi aceasta inevitabil va atrage după sine o nemulţumire în plus faţă de guvernare; în al doilea rând, în lipsa finanţării externe, pentru guvernare e foarte greu să reziste până în februarie şi e clar că interesul său este ca alegerile să se desfăşoare cât mai repede posibil. Iar acum, continuă Spătaru, când pericolul pe care puterea îl vedea în protestele opoziţiei pro-europene s-a mai diminuat, e cât se poate de posibil ca asupra datei alegerilor parlamentare să se revină în sensul „aducerii scrutinului mai aproape”.
