Am aflat, graţie site-ului Moldova.org, că ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi s-a întîlnit cu Prinţesa Maha Chakri Sirindhorn a Thailandei şi că cei doi oficiali au discutat despre colaborarea în domeniul turismului. Ministrul Tudor Ulianovschi a spus că autoritățile de la Chișinău acordă o mare importanță dezvoltării turismului, iar Prinţesa Maha Chakri Sirindhorn a mărturisit că a rămas impresionată de locațiile turistice din RM și - atenţie! – „este convinsă că prin realizarea unor programe promoționale ale Republicii Moldova în Thailanda, RM poate deveni o destinație atractivă nu doar pentru thailandezi, dar și pentru cetățenii din alte state”.
Vă mai amintiţi, stimaţi ascultători, de filmul „Taiskii voiaj Stepanîcia”? Un muncitor din Siberia, pentru muncă exemplară, e trimis de întreprindere la odihnă în Thailanda. Ajungînd pe o plajă scăldată în lumina orbitoare a soarelui, cu palmieri frumoşi, muncitorul realizează brusc cît de cenuşie şi insipidă îi este localitatea în care a trăit o viaţă.
Că moldovenii şi alţi reprezentanţi înavuţiţi ai spaţiului postsovietic merg la odihnă în Thailanda ştim bine încă din anii '90. Dar să vină thailandezii la noi mi se pare mai complicat. Pentru că noi încă mai suntem cenuşii. Da, există aici nişte locuri simpatice pentru turişti. Dar dincolo de ele se întinde patria neîngrijită. Faptul că Prinţesa thailandeză a fost impresionată de cîteva locuri din RM e bine, dar nu e suficient.
Am remarcat de multă vreme preocuparea conducătorilor pentru turism. Noi tot dezvoltăm şi dezvoltăm turismul. Vrem să vină la noi nişte oaspeţi care să descopere frumuseţea unor locuri şi să lase bani. Şi asta nu e rău. Dar şi mai bine ar fi să se simtă confortabil şi bine în Moldova chiar cetăţenii Moldovei. Turismul dincolo de care rînjeşte exodul populaţiei e niţel ciudat.
