Îi asculţi pe conducători acum şi rămîi tablou! Cică se face acum o colosală şi fantastică reorganizare a Guvernului! Cică 50% dintre angajaţii ministerelor vor fi concediaţi, iar cei rămaşi vor răsturna munţi şi vor avea un randament nemaipomenit! Cică cei rămaşi vor avea salarii mari (20.000 lei pentru un secretar de stat) şi asta îi va face eficienţi şi energici! Ce să spun? Măi să fie! Abia aştept să văd roadele impresionante ale acestei reforme.
Pînă să culegem roadele, să constatăm că, după 26 de ani de bîjbîială sterilă, e normal să fim circumspecţi acum şi chiar să presupunem că toată vînzoleala asta ministerială e făcută nu pentru oameni, ci pentru supravieţuirea maşinăriei statale. Ni se spune că foarte mulţi angajaţi vor fi concediaţi. Păi, cum? Li se dă cîte trei salarii şi sînt lăsaţi în voia sorţii? Sau poate li se oferă un loc de muncă într-o altă structură statală? Ar fi curios să urmărim traseul tuturor celor concediaţi, ca să înţelegem mai bine ce fel de reorganizare e asta mediatizată cu tobe.
În general, Republica Moldova e un spaţiu ciudat-miraculos în care cauzalitatea e niţel deformată. Faptul că vom avea mai puţini angajaţi nu înseamnă neapărat că echipele mai mici vor munci mai bine. Da, vor fi mai puţini. Da, vor avea salarii grase. Şi cu toate acestea, ar putea să muncească cum au mai muncit. Asta e Republica Moldova. Pînă la eficienţa scandinavă sau germană sînt ani-lumină!
Apucăturile locului nu pot fi distruse numai cu reorganizări şi majorări de salariu. Asta am înţeles bine după 26 de ani de tranziţie dizgraţioasă. Pofta conducătorului sau cinovnicului autohton nu are frontiere. Dar aşteptăm cu nerăbdare să vedem marea primenire. Poate într-adevăr acum vom munci ca-n Finlanda!
