Germania recunoaşte genocidul comis pe teritoriul Namibiei la începutul secolului XX.
După ani de negocieri pentru a ajunge la o înţelegere privind epoca colonială germană, Republica Federală și Namibia au convenit asupra unui acord-cadru. Şeful delegaţiei namibiene, Ueriuka Tjikuua, a anunţat săptămîna trecută, la Berlin, că acordul urmează să fie semnat, după ce textul va fi prezentat guvernelor din cele două ţări. Mass-media din Germania a anunţat că guvernul federal va recunoaşte oficial uciderea a zeci de mii de oameni din fosta colonie Africa de Sud-Vest germană (Deutsch Südwestafrika). Uciderea în masă a populaţiei herero şi nama va fi recunoscut, din perspectiva actuală, ca genocid. Totodată, s-a anunţat că preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier va face o vizită în Namibia. Cu această ocazie şeful statului german va ţine o cuvântare în faţa parlamentului namibian şi o să ceară oficial scuze pentru genocidul de la începutul secolului XX, comis de armata imperială.
Reprezentanţii comunităţilor herero şi nama au insistat în ultimii ani ca Germania să recunoască oficial crimele comise. În acelaşi timp, au cerut reparaţii morale şi financiare. De-a lungul anilor, Berlinul a respins sistematic aceste solicitări. Pe lîngă scuzele oficiale, Namibia va obţine acum doar un sprijin material pentru anumite proiecte, dar nu se vor plăti despăgubiri.
Imperiul german devenise o putere colonială în anii 1880. Din 1884 pîn-n 1915, teritoriul Namibiei de astăzi se afla sub ocupaţia Reich-ului. Revolta celor două comunităţi etnice amintite contra regimului colonial a fost suprimată cu brutalitate. Potrivit estimărilor unor istorici, aproximativ 65.000 din cei 80.000 de herero și cel puțin 10.000 din cei 20.000 de nama au fost uciși.
În timpul unei vizite la Windhoek, ministrul federal pentru dezvoltare Gerd Müller a declarat că Germania are o responsabilitate istorică și că s-a angajat să respecte obligațiile care decurg din aceasta.
Detalii din acordul de reconciliere germano-namibian încă nu au fost date publicităţii.
În ultimii ani au avut loc numeroase dezbateri despre trecutul Germaniei ca putere colonială şi despre operele de artă africană jefuite care se află în posesia unor muzee. În contextul acestor discuţii au fost schimbate denumirile unor străzi care purtau numele unor persoane care au pus în practică politica de cucerire a unor teritorii, transformate în colonii.
Astfel, de curînd strada Wissmann din Berlin a primit numele de Lucy Lameck. Hermann von Wissmann (1853-1905) a fost comisar imperial şi guvernator din Africa Orientală Germană (Deutsch-Ostafrika – astăzi: Tanzania, Burundi şi Rwanda). Lucy Lameck (1934-1993) a fost membră a guvernului din Tanzania şi o luptătoare pentru emanciparea şi drepturile femeilor.
În ceea ce priveşte obiectele de artă jefuite din Africa de către puterile coloniale occidentale, Germania a anunţat că va restitui sculpturile de bronz, provenite din Benin şi din Nigeria. Sculpturile au fost jefuite de britanici şi apoi vîndute. Pe această cale au ajuns foarte multe sculpturi în Germania, cele mai multe se află în depozitele muzeelor din Berlin.
Iniţial o parte a colecţiei de sculpturi africane urma să fie expusă în Humboldt-Forum, care se află în fostul palat berlinez (Berliner Schloss) reconstruit.
După Al Doilea Război Mondial, palatul a fost dărâmat. Humboldt-Forum a fost proiectat ca un muzeu multifuncţional. Din cauza pandemiei, a avut loc, în decembrie trecut, doar o inaugurare digitală. Publicul, probabil, va avea acces în această toamnă.
Mai mulţi comentatori au propus ca Humboldt-Forum să devină un memorial dedicat trecutului colonial german şi victimelor colonialismului. Asta şi din cauza faptului că istoria colonialismului german, practic, a fost uitată.
