Numele unor străzi sunt un instrument important al culturii memoriei. Dacă anumite străzi poartă însă numele unor personalităţi istorice compromise politic, atunci prezentarea lor în spaţiul public este problematică.
De curând ziarul austriac „Der Standard” se întreba de ce Piaţa Lueger din Viena nu primeşte un alt nume. Piaţa respectivă poartă numele fostului primar vienez Karl Lueger (1844-1910) cunoscut ca un militant antisemit. El a inspirat o generaţie întreagă, oferind inclusiv lui Hitler anumite argumente pe care acesta le-a adaptat şi inclus în doctrina şi retorica naţional-socialistă.
La Viena există 6.600 de străzi, poduri şi pieţe, dintre care aproximativ 4.400 poartă numele unor personalităţi. O comisie de experţi a constat, în 2013, că cel puţin 159 de străzi au numele unor persoane discutabile din punct de vedere istoric. Cel puţin 28 dintre aceste nume aparţin unor persoane care s-au distins prin acţiuni antidemocratice sau antisemite. În ultimă instanţă primăria a decis nu înlocuirea numelor ci instalarea unor plăci cu explicaţii. În aceste texte însoţitoare se va atrage atenţia şi asupra activităţii persoanelor problemă.
O expertiză similară s-a întocmit, în 2017, şi în Graz, capitala land-ului federal Stiria, din Austria. Experţii se opresc, de asemenea, asupra unor nume care ar trebui înlocuite. Lista personalităţilor compromise publicată de experţii din Graz cuprinde şi numele scriitorului Adam Müller-Guttenbrunn (1852-1923), originar din Banat. În nota biografică se arată că Müller-Guttenbrunn (al cărui nume poartă astăzi şi o stradă din Timişoara şi din Viena, dar şi o şcoală din Arad) este autorul unor scrieri literare şi publicistice antisemite. Atitudinea s-a antisemită se desprinde limpede dintr-un memoriu, adresat primarului vienez Karl Lueger în anul 1903, cît şi din jurnalul său, publicat postum, în 1927, de fiul său. În jurnal există o însemnare din 1878 în care foloseşte şi sintagma de tristă amintire: „literatură jidovită” (Memoriul către Lueger şi extrase din jurnal în: Halbjahresschrift-hjs-online, 24.5. 2020.)
Şi la Graz se vor monta plăci cu texte explicative în dreptul numelor de persoane care au fost date unor străzi. Potrivit agenţiei austriece de presă (APA), textele vor fi redactate de o echipă a Universităţii din Graz şi a Institutului „Ludwig Bolzmann” care se ocupă de cercetarea urmărilor războiului.
În ultimii ani, au avut loc şi în Germania numeroase discuţii privitoare la redenumirea unor străzi. Controverse a stîrnit, de exemplu, un grup de iniţiativă din Berlin care a cerut anul trecut renunţarea la numele lui Eugenio Pacelli pe care l-a primit o alee, în 1949.
Eugenio Pacelli a fost între anii 1920 şi 1929 Nunţiu Apostolic la Berlin, deci ambasadorul Sfîntului Scaun în capitala Germaniei. Zece ani mai tîrziu a devenit Papă, luîndu-şi numele de Pius al XII-lea. De ce nu s-a pronunţat niciodată public împotriva Holocaustului sau a prigonirii evreilor şi romilor de către fasciştii europeni a rămas pînă astăzi o temă controversată.
Propunerea redenumirii străzii este susţinută şi de Felix Klein, care răspunde din partea guvernului german de problema antisemitismului. Iniţiatorii propun înlocuirea numelui Pacelli cu cel al social-democratei Golda Meir (1898-1978). Aceasta a fost şefa celui de-al patrulea guvern după crearea statului Israel.
Odată cu declanşarea procesului de reconsiderare critică a politicii coloniale a Imperiului german s-a trecut la înlocuirea denumirii unor străzi care amintesc de această epocă. În acest context s-a schimbat anul acesta numele străzii Wissmann din Berlin.
Hermann von Wissmann (1853-1905) a fost comisar imperial şi guvernator din Africa Orientală Germană (Deutsch-Ostafrika – astăzi: Tanzania, Burundi şi Rwanda). Strada a primit acum numele de Lucy Lameck.
Lucy Lameck (1934-1993) a fost membră a guvernului din Tanzania şi o luptătoare pentru emanciparea şi drepturile femeilor. (cf. Reconsiderarea critică a colonialismului german, RFE, 19.5. 2021)
Controversele cele mai dure au fost stîrnite în ultimii ani între cei care cer redenumirea străzii Hindenburg din Berlin şi cei care se opun.
Paul von Hindenburg (1847-1934) a fost un general și al doilea președinte în perioada interbelică. Hindenburg l-a desemnat, în 1933, pe Hitler pentru funcţia de cancelar, facilitând, astfel, ascensiunea regimului dictatorial nazist.
