În prezent, 9% din salariul brut al salariaților din Republica Moldova merge la bugetul public de asigurări de sănătate.
În fondul gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină se estimează că vor ajunge anul acesta, doar de la salariați, în jur de 11 miliarde de lei – bani cu care se decontează serviciile medicale și medicamentele compensate.
În fiecare an – inclusiv în 2026 – prima de asigurare obligatorie de asistență medicală din salariu colectată din salarii nu a fost suficientă pentru a ține funcțional sistemul sanitar.
Anul acesta, de pildă, statul a completat bugetul cu aproape 8 miliarde de lei.
În acest context – o reformă fiscală propusă de Guvern este criticată de Ministerul Sănătății. Reforma prevede reducerea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală din salariu de la 9% la 7%.
Reprezentanții Ministerului Sănătății spun că asta ar putea duce la o gaură de 400 de milioane de lei la bugetul asigurărilor medicale. Bani pe care statul ar trebui să îi suplinească din alte surse.
Ministerului Sănătății a dat aviz negativ proiectului propus de Ministerul Finanțelor și susține că reducerea cu 2% din cota de asigurare medicală „ar duce la o pierdere semnificativă a veniturilor anuale dedicate sănătății, cu aproximativ 400 de milioane de lei”.
În aviz se menționează că taxa din prezent, de 9%, asigură stabilitatea veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și reprezintă „o sursă predictibilă de finanțare a serviciilor medicale și farmaceutice”.
Nici CNAM nu e de acord cu propunerea
Mai puțini bani la fondul public de asigurări de sănătate ar putea provoca o scădere a serviciilor medicale contractate, a listei medicamentelor compensate, precum și a finanțării programelor prioritare de sănătate.
Ministerul Sănătății mai spune că, „nota informativă a proiectului nu este argumentată prin calcule din care surse se vor compensa aceste diferențe, astfel încât să fie asigurată finanțarea suficientă a sistemului de sănătate”.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) spune că „o eventuală reducere a cotei contribuției de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă procentuală poate afecta sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate pe termen mediu și lung și, respectiv, capacitatea acestuia de a asigura servicii medicale populației în volumul și de calitatea necesară”.
Propunere fiscală vine în contextul în care Ministerul Sănătății s-a opus în ultimele zile și unei propuneri de majorare la 20% a TVA la medicamente.
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a spus că măsura ar fi putut duce la scumpiri în lanț și la „distrugerea” sistemul medical. În urma criticilor, Ministerul de Finanțe a anunțat că va renunța la propunere.
Ministerul Finanțelor a precizat acum câteva zile, într-o reacție pentru Europa Liberă, că va analiza și va „discuta minuțios” fiecare propunere, pentru a se asigura că „toate modificările promovate pot fi administrate eficient în beneficiul cetățenilor”.
Cum se formează bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală?
Bugetul fondurilor asigurării obligatorii se formează din contribuții lunare obligatorii, calculate ca procent din salariu – 9% în prezent, plătite de angajați și din subvenții de la bugetul de stat pentru categoriile vulnerabile ale populației (pensionari, copii, femei gravide, etc).
Potrivit proiectului Legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală obligatorie (FAOAM) pe anul 2026, bugetul FAOAM prevede venituri de 18,833 miliarde de lei și cheltuieli de 19,217 miliarde de lei.
Sursele veniturilor la bugetul de sănătate pentru anul 2026, în valoare de 11,145 miliarde lei (59,2%), provin din contribuțiile salariale ale angajaților (9%), din primele în sumă fixă și din contribuțiile de la bugetul de stat 7,786 miliarde lei (40,8%).
Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă pentru anul în curs este de 12.636 de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
