Experții Fondului Monetar Internațional (FMI) și autoritățile moldovene au ajuns la o înțelegere care poate oferi guvernului de la Chișinău acces la împrumuturi de aproximativ 558 de milioane de dolari, timp de trei ani. Înțelegerea anunțată luni de șeful unei misiuni de la distanță a FMI, Ruben Atoyan, mai trebuie aprobată și de conducerea Fondului, la o ședință așteptată în luna septembrie. Aprobarea înțelegerii depinde de implementarea de către autoritățile moldovene a mai multor „condiții prealabile”, unele de ordin financiar și altele legate de reforma justitiei. Reamintim că reforma justiției a fost o cerință expresă și a Uniunii Europene cînd a venit vorba de pachetul de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova. De ce e așadar, reforma justiției atât de importantă?
O primă explicație pe care o dau observatorii e că fără o justiție dreaptă și funcțională, este greu să te aștepți la politici economice și financiare consecvente și eficiente. Veaceslav Negruța, expertul TI:
„Este adevărat că, în cazul FMI, accent se punea pe aspecte ecopnomice și financiare, nicidecum pe justiție. Dar având în vedere experiența din regiune, adică din Ucraina, unde FMI prima data a introdus justiție în program, și problemele cu care se confruntă R. Moldova, e bine că FMI a ajuns la concluzia că R. Moldova trebuie să-și asigure stat de drept și instituții funcționale, în justiție în primul rând.”
A doua rațiune a preocupării, aparent neobișnuite pentru FMI, față de felul cum funcționează statul de drept în R. Moldova e dictată de realitățile moldovenești: numeroase guverne au tot declarat că vor transformări în justiție, dar succesul acestora continuă să fie mai degrabă contestat decât recunoscut. Iulian Groza, director IPRE:
„Nu trebuie să ne mire abordarea pe care o aplică FMI, fiindcă deja de mult există o anumită coordonare între principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova cu privire la domeniul de intervenție care necesită o atenție mai specială din partea guvernului. Iar justiția, știm foarte bine, este la suprafață, este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă astăzi Republica Moldova. Fără o rezolvare a acestuia, de o manieră în care să producă un anumit impact, se va stăvili în continuare în general procesul de dezvoltare a Republicii Moldova. Oamenii de afaceri nu vor avea încredere în sistemul statului, dacă nu vor avea încredere în justiție și, respectiv, investițiile și suportul nu vor veni.”
Premierul Ion Chicu, care încă luni dimineață nu părea absolut sigur că guvernul său a atins înțelegerea cu FMI, cel puțin în ceea ce privește justiția, deja marți, după anunțul afirmativ al misiunii, făcea următorul apel:
„Dacă unele partide vor privi lucrurile exclusiv prin prisma intereselor politice, mare succes în aplicarea acestui program nu va fi. De aceea, mă adresez partidelor politice responsabile să acorde tot suportul pentru implementarea acestui program foarte ambițios de reforme.”
Veaceslav Negruța, pe de altă parte, expertul de la TI, în trecut șef la finanțe timp de mai mulți ani, sugerează că dacă și ar avea motive de îngrijorări în legătură cu aprobarea acordului și în bordul director al Fondului din luna septembrie, premierul ar trebui să lege aceste neliniști nu atât de opiniile opoziției, cât de acțiunile politicienilor puterii.
O mare dificultate pentru a convinge lumea cu putere de decizie de la Bruxelles și Washington...
„Dacă președoinția și politicul va insista pe anumite concursuri truncate, pe numirea persoanelor cu mari probleme de integritate în funcții de conducere din sistemul judecătoresc, evident că acest lucru va crea o mare dificultate pentru a convinge lumea cu putere de decizie de la Bruxelles și Washington.”
O serie de numiri în funcțiile de conducere din instituțiile cheie ale sistemul judiciar, care se produc chiar în aceste zile la Chișinău după lungi și greu de înțeles amânări, au ridicat până acum semne de întrebare privind integritatea aspiranților. Opoziția, care îl suspectează pe Igor Dodon de dorință de control asupra sistemului, crede că acesta ar vrea să profite de moment ca să „umple” instituțiile din fruntea justiției cu oameni loiali sie, iar Negruță sugerează că situația ar putea pune sub risc într-un final încrederea finanțatorilor în bunele intenții ale autorităților legate de justiție.
