Linkuri accesibilitate

Regiunea transnistreană ca „monedă de schimb” (Nicolae Negru/RFI)


Moldova - morning Press Review photo, newspapers, genereic
Moldova - morning Press Review photo, newspapers, genereic

Revista matinală a presei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:55 0:00

Ziarulnațional.md publică un editorial semnat de Nicolae Negru despre anul politic 2022, între așteptări și posibilități. În opinia autorului, 2022 se anunță a fi un fel de clonă a anului precedent, pentru că-i va moșteni crizele și conflictele majore, și anume- pandemia, concentrarea trupelor ruse la hotarul cu Ucraina, criza gazelor naturale și, crede Nicolae Negru, dorința Moscovei de a rezolva rapid conflictul transnistrean așa încât să stopeze cursul firesc al Republicii Moldova spre Europa. În aceste condiții, scrie editorialistul, evoluția politică din Republica Moldova va fi determinată în cea mai mare parte de ceea ce se va întâmpla în afară, schimbările începute de guvernarea PAS fiind posibile doar în condiții de echilibru și stabilitate politică, atrage atenția autorul. Nicolae Negru susține că și pe dreapta, și pe stânga, sunt așteptate regrupări, se va încerca consolidarea forțelor de opoziție, unioniste și proeuropene pentru a rezista monopolului PAS, iar PCRM, PSRM și Partidul Șor vor întreprinde, cu ajutorul tacit al Rusiei, acțiuni de destabilizare, mai scrie autorul.

Portalul Anticorupție.md publică mai multe declarații făcute de Nicolae Negru pentru RFI România. Referindu-se la recenta solicitare a Ministerului rus de Externe privind relansarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, analistul de la Chișinău afirmă că este, de fapt, „o ofensivă diplomatică a Rusiei pe toate direcțiile, direcția ucraineană, direcția transnistreană”. În opinia lui, Rusia profită de criza gazelor și face presiuni, temerea comentatorului fiind că regiunea transnistreană poate deveni un fel de monedă de schimb în această confruntare.

Jurnaliștii de la portalul mold-street.com citează o analiză a economiștilor de la Centrul Expert-Grup, potrivit căreia, una din provocările economice și sociale majore pentru 2022 ține de promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp. În opinia experților, acest an oferă, practic, singura fereastră de oportunitate pentru inițierea reformelor de pe agenda socială, ce vizează zilierii, ocuparea informală, pensiile, salariul minim, inclusiv, reforma teritorial-administrativă, reforma administrației publice și salarizării funcționarilor publici și reforma întreprinderilor de stat. Referindu-se la riscul reizbucnirii crizei aprovizionării cu gaze, economiștii atrag atenția că deși există un nou acord cu Gazprom, au rămas încă multiple probleme, cum este datoria istorică și implementarea Pachetului energetic 3, iar nesoluționarea acestora va fi mereu o sursă de risc, în raport cu livrările de gaze de la Gazprom, se mai menționează în material.

Portalul Agora.md tirează- An „roditor” pentru încasări: Serviciul Vamal a înregistrat venituri record de peste 28,5 miliarde de lei în 2021. Jurnaliștii scriu că încasările la bugetul de stat au crescut anul trecut cu 26,8% comparativ cu anul 2020 și cu 24,9% față de anul 2019. Cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, cu o pondere de circa 43%, urmat de produsele din tutun, care generează de 30,7% și autovehicule, cu o cotă de peste 19% din suma totală a accizelor, arată datele Serviciului Vamal. Potrivit responsabililor de profil, creșterea încasărilor este determinată, preponderent, de perfecționarea controlului vamal, declararea autentică a bunurilor de către agenții economici de bună-credință, dar și de progresele înregistrate în domeniul antifraudă.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG