Autorităţile şi-au propus să reglementeze activitatea dronelor. Un proiect al Codului aerian, ce include şi prevederi ce vizează aeronavele fără pilot la bord, cum sunt denumite dronele, a fost votat recent în prima lectură. Mai mulţi jurnalişti de investigaţie şi-au exprimat îngrijorarea că astfel se încearcă limitarea filmărilor cu drona la care au apelat pentru a ilustra vilele impozante ale demnitarilor, funcţionarilor sau magistraţilor asupra cărora planează suspiciuni de corupţie. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu avocata Tatiana Puiu, coordonatoare de proiecte la organizaţia Freedom House.
Tatiana Puiu: „În primul rând, să luăm de la aceea că nu sunt foarte clare prevederile legii – ce se urmărește de fapt -, pentru că dacă să analizăm scopul sau nota de fundamentare a acestui act normativ, vedem că, de fapt, la baza fundamentării juridice a stat motivul că odată cu intensificarea activităților de utilizare a acestor tipuri de aparate de zbor de către persoane fizice şi juridice a apărut şi necesitatea reglementării acestora. Chiar eu personal am întrebat autorii acestei inițiative care este statistica utilizării neautorizate sau a utilizării ilegale a acestor aparate de către persoane fizice şi juridice, şi nu m-am referit în particular la jurnalişti, şi ei nu au putut să-mi ofere o informație detaliată asupra acestor cauze care, cumva, ar aduce atingere siguranței zborurilor.
Dacă e să analizez textul legii, atunci vedem că, de fapt, se lasă loc de interpretări şi, de fapt, prin principiile consacrate acestui Cod aerian legislația conexă ulterior va fi modificată sau adoptată (aici vorbesc despre hotărârile de guvern care ulterior urmează să fie adoptate în vederea executării acestui Cod şi alte reglementări care vor fi elaborate de către Autoritatea Aeronautică Civilă). Şi atunci desigur că se va lăsa la discreția autorităților reglementarea acestor aparate de zbor”.
Europa Liberă: Dar la modul practic care sunt restricțiile care vi se par cele mai problematice? S-a vorbit despre înmatricularea acestor aparate, s-a vorbit despre deținerea unui certificat. Cine verifică aceste certificate în momentul anumitor filmări?
Tatiana Puiu: „Păi, asta şi este problema că nu este o claritate. Legea trebuie să fie certă şi clară, dar legiuitorul în acest sens i-a lăsat locuri discreționare pentru autorităţile care vor implementa aceste norme. Şi, în particular, aici mă refer la înmatriculare, la navigabilitatea acestor aparate de zbor, condițiile de operare a acestora, anumite autorizări care ulterior se vor impune operațiunilor necomerciale. Deci este o confuzie care urmează a fi discutată neapărat în cadrul dezbaterilor”.
Europa Liberă: Până acum dronele cumva se asociau cu vilele de lux ale funcţionarilor, ale magistraţilor, ale procurorilor, procurate din venituri pe care aceștia nu le pot explica, dacă se ţine cont de salariilor lor mai mult decât modeste, iar cei care filmau cu drona erau nu neapărat jurnalişti, ci şi activişti civici. Şi atunci cine stabileşte unde este interesul comercial şi non-comercial?
Tatiana Puiu: „Asta şi este problema, pentru că în acest Cod ei doresc să reglementeze anume cum se operează aceste aparate fără pilot.
OSCE a recomandat statelor-membre să recunoască faptul că utilizarea dronelor în scopuri jurnalistice reprezintă un instrument pentru realizarea drepturilor mass-media de a informa publicul...
Dacă este să vorbim despre jurnalişti, ele vor cădea sub incidența zborurilor în interes propriu sau zborurilor în interes particulare.
Dar aici vreau totuşi să le amintesc autorităților despre un comunicat al OSCE care a fost făcut încă anul trecut prin care le-a fost recomandat statelor-membre să recunoască faptul că utilizarea dronelor în scopuri jurnalistice reprezintă un instrument pentru realizarea drepturilor mass-media de a informa publicul şi deja drona a fost recunoscută drept un instrument de investigație jurnalistică, cum ar fi reportofonul, aparatul de fotografiat sau oricare instrument de dobândire a informației a jurnalistului.
Vreau, de asemenea, să adaug că la nivel european încă nu este un document comun pentru statele-membre în ceea ce privește reglementarea operațiunilor aeronautice fără pilot, de aceea mi se pare oarecum descurajator faptul că autoritățile din Republica Moldova se grăbesc să adopte restricții în ceea ce privește operarea acestor instrumente jurnalistice”.
Europa Liberă: Întrevedeți dumneavoastră o anumită explicaţie a acestui fapt?
Tatiana Puiu: „Cel puţin pentru mine, în ultimul timp este vizibil utilizarea acestor instrumente doar de către jurnaliști sau alţi activişti civici. Jurnalismul trebuie să fie privit în sens larg, pentru că libertatea publicului de a fi informat reiese nu numai din activitățile efectuate de către mass-media, dar şi de către alte persoane care pot fi asimilate cu mass-media, deci aici fără echivoc pot să zic că este vorba şi de activiștii civici”.
Europa Liberă: În condițiile în care, totuşi, este un domeniu sensibil atunci când e vorba de proprietatea privată, de case, unde sunt limitele interesului public şi dreptul la viaţa privată?
Tatiana Puiu: „Echilibrul dintre aceste două drepturi trebuie să fie făcut permanent pentru cazuri particulare. N-am să pot să vă dau o definiție generală şi cred că nimeni nu va putea să vă spună până unde putem să mergem. Dar în ceea ce priveşte utilizarea dronelor, dace e să vorbim despre încălcarea vieţii private, cred că totuşi utilizarea acestor dispozitive trebuie să fie făcute doar în cazul în care nu există alte mijloace prin care un jurnalist poate să obțină informația”.
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră personal folosirea dronelor la ce v-a ajutat să vă creaţi o anumită imagine?
Tatiana Puiu: „În ceea ce priveşte investigațiile pe care le-am urmărit, pentru mine a fost clar cum se gestionează banul public şi care este nivelul de corupție la noi în ţară”.
Europa Liberă: Şi prin urmare limitarea acestui drept ar duce şi la limitarea accesului de informații?
Tatiana Puiu: „Păi, da, asta ar descuraja şi mass-media de a face investigații, pentru că oricând în măsura în care un jurnalist va utiliza acest aparat deja fără înregistrare sau fără înmatriculare asta ar duce la violarea vieţii private sau chiar va duce şi la condamnarea penală a jurnalistului. Or, deja avem cel puțin un precedent în care pentru utilizarea anumitor date cu caracter personal ori pentru imixtiune în viaţa privată a existat o tentativă de a porni o cauză penală pe acest fapt”.
